Din cuprinsul articolului
Zilele trecute mi-a atras atenția un caz de la Cluj, cu un polițist condamnat pentru trafic de influență. Frapantă, de fapt, a fost motivarea instanței care ne arată tuturor că judecătorii pot ține cont și de „umanismul dreptului penal”, nu doar să arunce după gratii inculpații, să respingă cereri de întreruperea pedepsei de 1-2 zile sau să decidă suspendarea executării în penitenciar în favoarea executării sub supraveghere.
Scriu despre acest caz deoarece consider că toți românii justițiabili trebuie să știe că vastul Cod Penal reglementează și „umanismul dreptului penal”, invocat de Curtea de Apel Cluj. Fapta inculpatului era de trafic de influență, deci din sfera infracțiunilor de corupție, despre care fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, fosta președintă a Înaltei Curți, Livia Stanciu (azi, judecător CCR) și fosta ministreasă a Justiției, Monica Macovei ne spuneau că trebuie să fie pedepsite cu ani mulți de închisoare, indiferent despre profilul făptuitorului.
Iată, însă, că o instanță superioară de la Cluj a găsit argumente legale ca să-și motiveze decizia de a transforma executarea în suspendare, invocând „umanismul” prevăzut de legea penală. Desigur, în acest proces este vorba despre un fost polițist, despre care se arată că are și niște merite, că fapta lui a fost un accident. Dar astfel de argumente se pot invoca și demonstra în viitor și în alte cauze. Noroc de judecători cu umanism să fie! Și de avocați buni.
Fapta comisă de polițist în 2020
În anul 2020, într-un dosar DNA a fost inculpat și polițistul Suciu. I-ar fi promis unui alt inculpat o angajare în sistem contra unei sume de bani, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor funcționari din cadrul Poliției Române. Banii primiți ar fi fost destinați unei persoane din București, acuzau procurorii în dosarul trimis la Tribunalul Cluj în 2023.
Polițistul din Cluj nu a recunoscut niciodată fapta, nu a fost arestat, a înapoiat suma de bani și s-a pensionat.
Instanța Tribunalului Cluj l-a condamnat pentru trafic de influență cu executare, însă fostul polițist a făcut recurs. Acesta s-a judecat recent la Curtea de Apel Cluj, iar decizia instanței a surpins prin motivare. Judecătorii au invocat Suspendarea executării pedepsei în penitenciar „în virtutea principiului umanismului dreptului penal”.
În timpul procesului, polițistul s-a purtat impecabil
Motivarea judecătorilor a fost publicată de site-ul clujust.ro. Ea conține toate argumentele pentru care s-a decis o pedeapsă mai blândă, umană, pentru polițistul Suciu. În primul rând, s-a consemnat că au trecut 5 ani de la comiterea faptei și condamnatul din primă instanță a avut în acest timp o comportare ireproșabilă.
„Totuși, raportat la o serie de aspecte favorabile inculpatului precum şi la perioada de timp care a trecut de la momentul săvârșirii faptei şi până la momentul pronunțării unei condamnări (aproximativ 5 ani în care inculpatul a manifestat o bună conduită procesuală), judecătorii Curții consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi dacă modalitatea de executare a pedepsei este suspendarea sub supraveghere, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 din Codul penal”.
Articolul 91 cp precizează că inculpatul poate beneficia de suspendarea pedepsei dacă primește o condamnare sub 3 ani.
Polițistul a dat sumele de bani înapoi
Din rechizitoriul procurorilor rezulta că Suciu a comis traficul de influență în favoarea unei rude care dorea angajarea în Poliție.
„Deşi inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale şi nu a beneficiat de judecata în procedură abreviată, a manifestat pe durata judecății în primă instanţă o conduită procesuală cooperantă şi ulterior a achitat în mod benevol sumele pentru care s-a dispus confiscarea, iar aceste aspecte reliefează în mod indubitabil faptul că inculpatul a înţeles pe deplin consecinţele propriilor fapte”.
Judecătorii Curţii de Apel consideră, de asemenea, că acest comportament care contravine normelor de conviețuire socială nu îl caracterizează pe Suciu, fiind „un incident izolat în viața sa” astfel că, „în virtutea principiului umanismului dreptului penal, aplicarea unei pedepse cu executare efectivă apare ca fiind inoportună la acest moment”.
Studiile superioare sunt un alt atu
Momente de rătăcire poate avea orice infractor. Dar dacă el are facultate la bază, poate atârna pozitiv în judecarea și condamnarea lui.
De exemplu, la inculpatul Suciu instanța a ținut cont și a consemnat. „Are studii universitare, în prezent este pensionar, iar pentru a-si suplini veniturile lucrează după finalizarea unei lungi cariere de polițist, unde a obţinut conform adresei existente la dosar doar calificative de foarte bine și bine și excelent”.
Decizia judecătorilor clujeni
Rare sunt astfel de decizii în justiția română, de aceea am considerat că hotărârea instanței din Cluj trebuie comentată și mediatizată. Poate fi interpretată și criticată în orice fel, dar ea se apropie de modelul unor decizii luate de către judecători din tribunalele occidentale.
„În atare context, aplicarea pedepsei este suficientă chiar fără executarea acesteia în regim de detenţie, măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute la art. 93 şi urm. din Codul penal fiind suficiente în reintegrarea socială a inculpatului.
În consecință, având în vedere cele arătate anterior suspendarea sub supraveghere a pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni este aptă a satisface scopul preventiv general al pedepsei, care este dezideratul fundamental al justiţiei penale, în contextul în care numărul în creştere al infracţiunilor de acest tip implică din partea organelor judiciare adoptarea unor măsuri mai severe pentru sancţionarea şi reeducarea celor vinovaţi”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Cluj.
