Numărătoarea inversă pentru Siegfried Mureșan a început. Ce prevede Constituția după desemnarea premierului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Siegfried Mureșan are la dispoziție zece zile de la desemnarea sa de către președintele Nicușor Dan pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei complete a viitorului Executiv. Dacă încercările de învestire eșuează, Constituția stabilește condițiile în care se poate ajunge inclusiv la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie, pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Europarlamentarul PNL a anunțat ulterior că acceptă propunerea.

Desemnarea candidatului pentru conducerea Guvernului este însă numai prima etapă a procedurii. Pentru ca un Executiv cu puteri depline să fie instalat, premierul desemnat trebuie să prezinte programul și echipa de miniștri și să obțină votul de încredere al Parlamentului. Constituția prevede că președintele numește Guvernul pe baza votului primit de acesta în Legislativ.

Ce trebuie să facă Siegfried Mureșan în următoarele zece zile

Procedura pentru formarea noului Guvern este stabilită în principal de articolul 103 din Constituție. Președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, după consultarea partidelor parlamentare.

În cazul lui Siegfried Mureșan, desemnarea a venit după consultările organizate joi de Nicușor Dan cu formațiunile reprezentate în Parlament. Din momentul desemnării începe să curgă termenul constituțional în care candidatul trebuie să ceară votul Legislativului.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

Astfel, Siegfried Mureșan trebuie să pregătească programul de guvernare și lista persoanelor propuse pentru funcțiile de miniștri, documente cu care va merge în Parlament pentru procedura de învestire. Potrivit articolului 85 din Constituție, președintele României desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, însă numirea Guvernului se face numai după acordarea votului de încredere de către Parlament.

Miniștrii propuși trebuie să treacă prin audierile din Parlament

După ce premierul desemnat transmite Parlamentului programul și lista viitorului Cabinet, documentele sunt distribuite deputaților și senatorilor, iar Birourile permanente ale celor două Camere stabilesc calendarul procedurii.

Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că ședința comună pentru învestire trebuie stabilită în cel mult 15 zile de la primirea programului și a listei Guvernului. Înaintea votului, fiecare persoană propusă pentru funcția de ministru este audiată de comisiile parlamentare corespunzătoare domeniului pe care ar urma să îl conducă.

Articolul 87 din Regulamentul activităților comune ale celor două Camere stabilește:

„Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.”

Parlamentul României. Sursa foto: Captură video Youtube

Avizele pentru miniștri sunt consultative. Ce se întâmplă dacă un candidat primește vot negativ în comisii

Procedura continuă potrivit articolului 88:

• „(1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.”
• „(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.”
• „(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.”
• „(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.”

Avizele date în comisiile parlamentare sunt, așadar, consultative. Chiar dacă un candidat pentru funcția de ministru primește un aviz negativ, premierul desemnat poate decide să îl mențină pe lista Guvernului sau să vină cu o altă propunere.

Ce se întâmplă la votul de învestire

După încheierea audierilor, programul de guvernare și lista completă a Executivului ajung în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Constituția stabilește că Guvernul primește încrederea Parlamentului prin votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă Executivul obține voturile necesare, procedura merge mai departe către președintele României.

Conform procedurii parlamentare, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Odată acordat votul de încredere, președintele numește Guvernul, iar premierul, miniștrii și ceilalți membri ai Executivului își încep mandatul după depunerea individuală a jurământului în fața șefului statului. Constituția stabilește că mandatul Guvernului începe din momentul depunerii jurământului.

În cazul în care Guvernul propus nu obține voturile necesare, procedura pentru desemnarea unui premier trebuie reluată.

În ce condiții se poate ajunge la alegeri anticipate

Respingerea unui singur Guvern în Parlament nu duce automat la alegeri anticipate. Constituția stabilește două condiții care trebuie îndeplinite înainte ca președintele să poată dizolva Parlamentul: să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare a votului de învestitură și să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestire. Chiar și atunci, textul constituțional prevede că președintele poate, nu că este obligat, să dizolve Parlamentul, după consultările prevăzute de legea fundamentală.

Articolul 89 din Constituție stabilește:

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un interval de un an. De asemenea, Constituția prevede că Legislativul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Dacă se ajunge la dizolvarea Parlamentului, articolul 63 din Constituție stabilește termenul pentru organizarea alegerilor:

• „(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.”
• „(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”
• „(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.”
• „(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

Ce se întâmplă cu Guvernul interimar până la instalarea noului Cabinet

Până când un nou Guvern depune jurământul, Executivul al cărui mandat a încetat rămâne în funcție cu atribuții limitate.

Articolul 110 din Constituție prevede că Guvernul aflat într-o asemenea situație „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.

Constituția reglementează și situația interimatului funcției de premier. Dacă primul-ministru se află într-una dintre situațiile prevăzute de articolul 106, cu excepția revocării, sau nu își poate exercita atribuțiile, președintele desemnează un alt membru al Guvernului pentru a îndeplini atribuțiile premierului până la formarea noului Cabinet.

În cazul actualei proceduri, după desemnarea lui Siegfried Mureșan, următorul pas este alcătuirea programului de guvernare și a listei de miniștri, urmat de solicitarea votului de încredere în Parlament în termenul prevăzut de Constituție.