Partidul Verzilor, mic, dar în creștere, care cere oprirea imediată a exploatărilor de gaze și petrol, ar putea fi un viitor mare câștigător în Norvegia.

Truls Gulowsen a început campania în anii 1990, spunându-le norvegienilor că au obligația morală și interesul economic de a renunța la industrie, cea care i-a făcut, în fond, bogați. Nu părea că va avea succes. 

Problema exploatării viitoare a resurselotr naturale ale Norvegiei este o problemă majoră electorală, unele partide susținând reducerea sau chiar închiderea industriei, iar subiectul este unul cu un rol cheie în construirea alianței de guvernare post-electorale. 

„Opinia publică s-a schimbat”, spune Gulowsen, care conduce organizația Greenpeace Norvegia. „Ceva se întâmplă cu adevărat. Pentru prima oară, dependența noastră națională de petrol, responsabilitatea noastră, ca explotatori de petrol, față de lumea întreagă, sunt întrebări reale”. 

Sondajele de opinie previzionează cștiguri ale partidelor de dreapta, printre care cel condus de fostul premier conservator Erna Solberg, și a unui partid de stânga, din opoziție, condus de liderul laburist Jonas Gahr Støre, la o distanță de doar câteva puncte procentuale. 

„Se pare că rezultatele vor fi foarte, foarte apropiate”, a spus analistul Svein Tore Marthinsen, citat de The Guardian. El a explicat că ambele partide majore sunt în scădere, iar peisajul politic se fragmentează, ar putea intra 9 partide în Parlament, o cifră record. Rezultatul final ar putea fi surprinzător”, a spus el. 

Guvernul minoritar condus de Erna Solberg, la putere din 2013, era format dintr-o coaliție dintre conservatorii de centru-dreapta și populiștii, anti-imigrașie Partidul Progresist, cu sprijin de la Creștin-Democrați și partide liberale. 

Coaliția a trecut țara cu bine prin două crize majore: scăderea prețului la petrol, între 2014-2016, cu consecințe dramatice pentru economia Norvegiei (50.000 de oameni, o cincime din forța de muncă din industrie, și-au pierdut locurile de muncă, iar veniturile dn domeniu au scăzut cu 40%). 

Apoi, în 2015, a fost criza imigranților în Europa, un număr record de 31.000 de oameni cerând azil politic în Norvegia, crescând astfel sentimentul  anti-străini și conducând la măsuri de control al imigrației. 

Acum, însă numărul refugiaților a scăzut, șomajul a scăzut, economia e iar în creștere, iar guvernul, care a tăiat taxele, poate susține că a avut un cuvânt de spus în rezolvarea problemelor.