În Capitală, angajaţii dispun de numai 7,8 metri pătraţi, la fel ca şi cei din Moscova.
Angajaţii bucureşteni au cel mai îngust spaţiu la locul de muncă din Uniunea Europeană, cu o medie de 7,8 metri pătraţi, se arată într-un studiu al companiei DTZ. La nivel mondial, Capitala se află pe penultimul loc, la egalitate cu Moscova. Angajaţii români stau mai lejer la locurile lor de muncă din birouri doar faţă de cei din New Delhi, India, care au la dispoziţie 7,6 metri pătraţi.
Potrivit raportului Global Occupancy Cost Offices, realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ, un angajat din Capitală dispune de un spaţiu cu 3,5 metri pătraţi mai mic decât unul din Praga şi cu 2,1 metri pătraţi sub cel din Budapesta. Specialiştii din domeniu spun că, în urmă cu un an, tendinţa era de mărire a acestui spaţiu. Criza a dat peste cap planurile managerilor, care se concentrează acum pe imobile cât mai ieftine. „Având în vedere contextul actual, este evident că orice potenţial client pune în balanţă toate posibilităţile care îi sunt oferite.
Sunt vizate spaţiile office de dimensiuni reduse, cu preţuri mici, care corespund standardelor privitoare la amplasament, apropierea de mijloacele de transport în comun şi facilităţile imobilului”, afirmă Mihaela Brânco veanu, de le Eurometropola. În prezent, suprafaţa alocată unui angajat în spaţiile de birouri din Bucureşti este de circa zece metri pătraţi de persoană, pentru sediile centrale ale companiilor precum bănci, avocatură şi con sultanţă. Aria dedicată unui salariat coboară însă sub opt metri pătraţi în birourile dedicate funcţiilor de susţinere şi call-center-urilor. Cel mai mare spaţiu pe angajat, în Washington În capitala Poloniei, Varşovia, suprafaţa standard care revine unui angajat este de 9,6 metri pătraţi, în Istanbul de 10,3 metri pătraţi, iar în Kiev de 9,3 metri pătraţi. În rest, angajaţii din birouri lucrează în spaţii cuprinse între 8 metri pătraţi, în oraşe precum Cancun (Mexic) şi Guangzhou (China), şi 25,5 metri pătraţi în Washington D.C. Suprafaţa medie alocată unui salariat reprezintă o medie, care, pe langă spaţiul fizic, respectiv biroul, include holurile, sălile de şedinţă, toaletele, bucătăriile şi alte spaţii comune.
În funcţie de costul anual de ocupare a clădirilor de birouri, format din chirie şi alte cheltuieli, Bucureştiul a urcat cinci poziţii până pe 92, în clasamentul din 2009, care cuprinde cele mai scumpe 114 oraşe. Potrivit autorilor studiului, costul de ocupare pe fiecare loc de muncă în 2008 se situa la 3.540 de euro/an, în creştere cu 15,7% faţă de 2007. Se estimează pentru acest an o scădere a acestui indicator.
Recomandările noastre
