Ne așteaptă decizii dificile în privința apărării, scrie The Telegraph într-un editorial. Viitorul Ucrainei arată acum mai incert decât în oricare alt moment al invaziei.

Decizii complicate pentru Europa

Întâlnirea din Ziua Armistițiului [în onoarea militarilor morți în primul război mondial - n.trad.] dintre Sir Keir Starmer și Emmanuel Macron la Paris a fost încărcată de simbolism. E primul premier britanic care participă la ceremoniile de la Arcul de Triumf la invitația personală a președintelui Franței, după Winston Churchill în 1944.

Cei doi conducători au avut astfel ocazia să discute într-un moment în care continentul se află în primejdie, argumentabil cea mai mare de la războiul rece încoace.

Alegerea lui Donald Trump forțează în cancelariile europene o regândire a strategiei referitoare la agresiunea lui Vladimir Putin, pentru eventualitatea în care președintele ales i-ar retrage ajutorul Ucrainei.

Washington Post a scris că Trump l-a sunat pe Putin și i-a cerut să nu escaladeze, însă Kremlinul a negat că acea conversație ar fi avut loc.

Cu toate acestea, Trump nu și-a ascuns punctul de vedere conform căruia America nu își mai permite să finanțeze războiul în continuare, cu siguranță nu la nivelul actual.

Problema din Ucraina

SUA sunt de departe cel mai mare furnizor de ajutor financiar și militar al Ucrainei, iar Trump are dreptate să se aștepte ca europenii să plătească mai mult pentru propria lor securitate.

Și totuși, chiar dacă acum sunt mai multe țări care cheltuie în jur de 2% din PIB pe apărare, cât e ținta NATO, nu e sub nici o formă suficient.

Puțini sunt politicienii europeni dispuși să taie cheltuielile sociale pentru a le mări pe cele militare, dar s-ar putea ca ei să nu se mai poată baza pe plățile făcute în locul lor de americani, dacă Trump s-ar retrage din NATO. Angajamentul față de Ucraina și față de apărarea Europei în general a dominat discuțiile de la Paris, deși nu s-a luat vreo decizie în acest sens.

Macron și cancelarul german Olaf Scholz vor ca UE să-și dezvolte și o identitate militară, pe a cărei orbită vor încerca să atragă și Regatul Unit.

Ce decizii a luat Biden

Opozanții laburiștilor se tem că aceștia vor strânge iarăși, pe nesimțite, relațiile cu UE, în loc să profite de libertatea conferită de Brexit pentru a încerca să încheie noi acorduri comerciale și militare cu viitoarea administrație Trump.

Deocamdată Joe Biden e presat pentru a „blinda contra lui Trump” ajutorul pentru Ucraina prin asumarea unor angajamente care vor fi dificil de revocat, inclusiv acordându-i Kievului permisiunea de a lovi Rusia cu rachete cu rază lungă.

El a promis deja că-i va remite Kievului ultimele 6 miliarde de dolari din ajutorul alocat înainte de începerea mandatului lui Trump.

Dar, după aceea, viitorul Ucrainei arată mai incert decât în oricare alt moment al invaziei.

(Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)