Pentru mai multe ceasuri din noaptea de vineri spre sâmbătă, câteva sute de soldaţi ai Armatei turce au dat impresia că au preluat controlul asupra unor zone cheie din Ankara şi Istanbul şi că regimul autoritar al lui Recep Tayyip Erdogan a fost înlăturat. În zori, situaţia se schimbase însă complet în favoarea preşedintelui. În condiţiile în care armata turcă a reușit să preia puterea de trei ori din 1960, Analistul turkmen Abbas Djavadi a enunţat, pentru Radio Europa Liberă, cinci motive care au determinat eşecul puciului militar din noaptea de vineri spre sâmbătă 2016.
Lipsa sprijinului cetăţenilor. Trei puciuri anterioare fuseseră primite relativ bine de un public doritor de „pace și ordine” după perioade de tulburări sociale sau violență. De data aceasta asemenea sprijin nu a existat, foarte puțini fiind cei care i-au aplaudat pe autorii puciului. Mulțimi mult mai mari au răspuns, dimpotrivă, apelului să iasă în stradă primit de la președintele Recep Tayyip Erdogan pe o cale originală: o transmisiune televizată a unei convorbiri pe o aplicație de mobil.
De data asta nu au fost “seculariştii”. Armata Turciei se considera de multă vreme garantul constituției seculare a țării. În puciuri din trecut a luat puterea de la guverne civile care păreau înclinate să deraieze de la calea republicană, seculară, a lui Kemal Ataturk. De data aceasta autoritățile au dat vina pe un personaj religios, Fethullah Gulen, un cleric musulman și critic al lui Erdogan auto-exilat în Statele Unite. Gulen neagă implicarea. Cele două mari partide de opoziție și-au exprimat sprijinul pentru guvern, spunând că experiența tristă a precedentelor puciuri miliare nu trebuie să se repete.
Poliția și puciștii s-au aflat în tabere diferite. În trecut poliția turcă s-a supus noii puteri după puciurile militare. În zilele noastre poliția este văzută ca fiind strâns aliată cu guvernarea. Polițiștii au jucat un rol cheie în arestarea celor învinuiți că au pus la cale puciul.
Puciștii erau o parte mică din armată. Guvernarea și opoziția din Turcia au estimat că puciștii s-ar fi bucurat de sprijinul a numai 10-20% din armată. În trecut puciurile au fost puse la cale de armată în ansamblul ei.
Reducerea presei la tăcere este mai grea în zilele noastre. Ca și cu alte ocazii, puciștii au pus mâna pe televiziunea și radioul de stat, suspendându-le transmisiile. Dar știrile tot au ajuns la public grație multelor televiziuni particulare, ca CNN Turk, și rețelelor sociale și aplicațiilor ca Twitter sau WhatsApp.
Sursa: Radio Europa Liberă
Recomandările noastre
