În mai 1996, o lege stabilea să redea moţilor drepturile economice pe care le-au avut în perioada interbelică, dar au dispărut în timpul regimului totalitar.

Familiile de moţi din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara primeau până la 15 metri cubi de lemn în fiecare an, pentru fabricarea de produse meşteşugăreşti. Se dorea încurajarea marilor meşteri pe care îi ascunde această comunitate şi păstrarea meseriei în tânăra generaţie. Mai mult, reprezentanţii acestei comunităţi îşi puteau vinde produsele în pieţe, fără nicio taxă.

Moţii sunt cunoscuţi ca oameni care pot să folosească la maximum chiar şi un băţ. Din mâinile lor, ies ciuberele dorite de fiecare ţăran, cozile de unelte pe care le găsiţi prin pieţe şi unele dintre cele mai bune butoaie. În satele de moţi, o să vezi numeroase case acoperite cu şindrilă (bucăţi înguste şi subţiri de brad) şi cu uşi sculptate cu mult gust.

Legea a rămas însă pe hârtie, spun moţii, care au ieşit de mai multe ori în stradă, ultima oară în martie 2007. Singura companie care a respectat drepturile legale ale moţilor a fost CFR, care le-a acordat reducere de 50% la transportul cu trenul meşterilor care călătoareau spre a-şi vinde mărfurile. Marfa propriu-zisă era şi ea transportată la jumătate de preţ. În schimb, oamenii nu primeau decât a cincea parte din lemnul promis, iar, în pieţe, erau trataţi ca oricare alt comerciant.

Imagine din ograda unui dogar. FOTO: Uniunea Moţilor (www.moţii.ro) O "discriminare pozitivă"

În 1996, Partidul Unităţii Naţionale Române propunea repunerea în drepturi a moţilor. Într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor, de la începutul anului, deputatul PUNR Costică Ciurtin spunea: "Nu este vorba de crearea unor privilegii pentru locuitorii acestei zone a Munţilor Apuseni, în general, din cele 5 judeţe, ci este vorba de repunerea lor în drepturi, aşa cum legislaţia de după 1990 a repus în drepturi o serie de alte categorii sociale". Măsura a fost puternic susţinută de ţărănişti, astfel încât a trecut de Parlament.

Deputat PNŢCD la acea vreme, Ion Berciu considera că măsura este o "discriminare pozitivă". "Ştiu ceea ce o să mi se pună în spinare, spunând acest cuvânt! Dar acest cuvânt este necesar pentru aceşti locuitori. Cei care au fost în Munţii Apuseni şi au bătut puţin drumurile, cred că vor fi foarte sensibili la întreaga lege, iar partidul nostru, fără îndoială, va fi foarte apropiat de rezolvarea şi de reuşita acestei legi", argumenta deputatul. Ajutaţi de Brătianu

În 1905, Ionel Brătianu, preşedintele Partidului Liberal, a făcut o vizită în Munţii Apuseni şi a rămas uimit de situaţia grea în care trăiau oamenii. Atunci, Brătianu a promis că va încerca să îi ajute pe moţi.

După fabulosul an 1918, PNL-ul de atunci şi-a ţinut promisiunile şi a luat o serie de măsuri. Peste 11 ani, apărea şi un act oficial: "Cartea de Moţ", posesorii fiind scutiţi de taxe comerciale şi împroprietăriţi cu material lemnos. Actul normativ pentru dezvoltarea localităţilor locuite de moţi a fost reînnoit şi completat în 1933, 1935 şi 1936.

După al doilea război mondial, totul s-a schimbat. Drepturile moţilor se împuţinau de la an la an, ajungând să dispară total până în 1965.

Duminică, citiţi pe evz.ro un material despre situaţia comunităţilor de moţi din România.