MONICA CISMARU: Un fals „veritabil“

MONICA CISMARU: Un fals „veritabil“

Povestea prietenei fostului ministru Sebastian Vlădescu, o doamnă anonimă până ieri, însă devenită celebră după ce a purtat copia unei genţi Louis Vuitton exact la inaugurarea celebrei mărci în România şi felul în care aceasta a plătit pentru gafa comisă, mi-a provocat mai degrabă milă decât zâmbete.

„Incidentul“ mi-a adus aminte de unul dintre episoadele serialului cult „Sex and the City“, în care Samantha a trăit o experienţă similară. Aflată în excursie la Los Angeles împreună cu cele trei surate, cumpără cu bună ştiinţă de la un vânzător ambulant o imitaţie reuşită a unei genţi Fendi şi o afişează mândră la petrecerea dată de Hugh Heffner pe domeniul său plin cu „iepuraşi“ Playboy.

La un moment dat, geanta dispare, iar Samantha bănuieşte că i-ar fi fost furată. Imediat, obiectul fabricat clandestin este zărit la una dintre invitate şi se repede la aceasta să-i ceară socoteală. Împricinata susţine că poşeta îi aparţine, iar Samantha, convinsă că are dreptate, invocă argumentul suprem care ar fi arătat că geanta este a ei şi spune că este un fals. Suspecta, posesoarea unui Fendi original, îi dovedeşte contrariul, iar finalul acestei scene tragi-comice arată cum cele patru newyorkeze sofisticate ajung să fie date afară de la petrecere, într-o manieră umilitoare.

E drept, doamna în cauză nici că putea alege un moment mai nepotrivit de a-şi etala poşeta, pentru că ochiul specialistului nu iartă nimic, iar astfel de momente de naivitate temporară se plătesc. Acesta nu este singurul exemplu în care o persoană este prinsă cu mâţa-n sac sau, mai degrabă, cu Vuittonul fals într-o împrejurare mondenă. Copii reuşite sau grosolane pretinse a fi veritabile ale unor astfel de genţi erau afişate constant de numeroase personaje mondene şi înainte ca brandul să intre oficial pe piaţa românească.

Astfel de demascări în direct ar merita multe dintre starletele fudule, care nu au răbdarea sau putinţa de a strânge nişte bani pentru o geantă cu nume sonor şi-şi plimbă copiile ca pe nişte trofee pe mâna îndoită de la cot în sus. Povestea găinii atrase de mărgică poate fi ilustrată cu uşurinţă de aceste doamne, care trebuie să înţeleagă că bun-gustul nu este dictat de o poşetă, indiferent dacă e falsă sau adevărată.

Ne puteți urmări și pe Google News