Aproape jumatate dintre cetatenii statelor UE care folosesc moneda unica europeana ar prefera sa se intoarca la vechile bancnote si monede nationale, releva un studiu TNS dat publicitatii la sfarsitul saptamanii trecute de think-tank-ul britanic Open Europe.

In contradictie cu cei mai multi europeni, majoritatea romanilor ar da fara probleme leii pe euro daca ar fi in situatia de a alege acest lucru.

Imaginea neincrederii populatiei in moneda euro nu este cea mai buna veste pentru liderii UE, care incearca sa depaseasca diviziunile pentru a continua reforma institutionala a blocului comunitar. Mai multe studii anterioare au relevat ca reactia negativa a cetatenilor vine din legatura pe care acestia o fac intre introducerea monedei unice si cresterea preturilor.

Sondajul arata ca 49% dintre cetatenii celor 13 tari care folosesc moneda euro doresc sa renunte la aceasta, in vreme ce doar 47% nu ar avea nimic impotriva pastrarii ei. Cei mai vehementi sunt grecii. Nu mai putin de 70% dintre ei ar prefera sa se intoarca la vechea drahma.

Majoritatea germanilor (54%) ar dori, la randul lor, sa-si faca cumparaturile in marci. De partea cealalta, irlandezii, sau cel putin 77% dintre ei, sunt perfect multumiti cu actuala situatie.

Neincrederea in moneda unica este mai clar vizibila in afara zonei euro. In 11 din cele 14 state membre care mai folosesc inca monedele nationale, populatia ar vota impotriva adoptarii monedei unice. Cei mai hotarati sunt britanicii - 77% dintre acestia anuntand ca ar vota sa pastreze lira sterlina.

Situatia este diferita in doar trei dintre cele 14 state amintite. Majoritatea cetatenilor din Romania (45%), Malta (46%) si Danemarca (49%) ar vota pentru renuntarea la valutele nationale in favoarea monedei unice.

Plan

Romania va trece la euro in 2014

Vom renunta la moneda nationala in favoarea euro in 2014, potrivit programului adoptat de Guvernul Romaniei. Cu doi ani inainte, Romania va intra in „anticamera” euro, adica in cadrul unui regim care impune limite stricte in ceea ce priveste variatia cursului leu-euro.

Pentru a putea intra in camera in care se pregateste adoptarea euro, tara noastra va trebui sa indeplineasca patru criterii de convergenta nominala, care vizeaza nivelul inflatiei si  pe cel al ratelor dobanzilor pe termen lung, respectiv nivelul deficitului bugetar si pe cel al datoriei publice in raport cu PIB. Ultimele doua criterii sunt indeplinite si in prezent.

Romania nu se va grabi sa adopte euro si va prefera sa atinga o convergenta reala cu criteriile UE, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intr-un articol publicat de „Financial Times”. „Adoptarea monedei euro pare o decizie simpla, dar este de fapt una complicata si trebuie sa pastram echilibrul intre ambitii si realitate”, a spus Mugur Isarescu.

„Daca ne referim doar la convergenta nominala, Romania o va putea indeplini intr-un termen scurt, dar fara o convergenta reala, adoptarea euro va fi clar in defavoarea Romaniei”, a adaugat Isarescu. Pentru intrarea in „anticamera” euro nu sunt mentionate si criterii de convergenta reala.

Aceasta este sintetizata insa de nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, indicator la care tara noastra nu sta deloc bine. Estimarile la nivelul anului 2006 indica pentru Romania un PIB pe cap de locuitor de 4.508 euro, comparativ cu 27.600 de euro cat este media inregistrata in cele 15 vechi state ale UE. (Consuela Stegarescu)

Explicatii

Euro, referinta pentru romani

Romanii sunt cei mai puternici sustinatori ai euro deoarece aceasta valuta este „de referinta” pentru ei, in absenta unei monede nationale puternice, explica specialistii. „Retinere pentru adoptarea euro exista acolo unde exista o anumita stabilitate si valoare a monedei nationale.

Romania a avut euro si marca germana ca marca pe zona europeana. (...) Este oarecum firesc ca lumea sa fie deschisa in a adopta euro: moneda europeana este de referinta. Daca ne uitam in ziare, multe anunturi sunt date in euro. In acelasi timp, multe dintre prevederile semioficiale fac referiri la baremuri in euro pentru a fi cat de cat mai stabile”, explica sociologul Alfred Bulai.

Acesta aminteste ca, exceptand ultimii ani, leul s-a depreciat constant. Romanii nu sunt numai cei care doresc cel mai mult adoptarea euro, ci si cei care au cea mai mare incredere in UE deoarece au visat foarte mult la spatiul occidental, explica Bulai.

Pe de alta parte, dorinta romanilor de a scapa de leu nu a fost umbrita pana acum de nicio neplacere, asa cum s-a intamplat in cazul locuitorilor statelor care au adoptat printre primele moneda unica. Preturile au sarit odata cu renuntarea la monedele nationale. Si economistii explica procentul mare de romani care doresc adoptarea euro „si maine” prin faptul ca moneda nationala este „slaba in constiinta colectiva”.

„Este firesc sa-ti doresti adoptarea euro din moment ce ai elemente ale economiei euroizate, nu ai o istorie a unei monede nationale foarte puternice. In plus, noi nu ne-am confruntat inca cu costurile atasate trecerii la euro”, afirma Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata.