La 80 de ani de la prima ediţie a Mondialelor, elita fotbalului poposeşte, în premieră, pe un continent unde orice copil care dă cu piciorul în minge vrea să-l părăsească.
În fotbal, e la modă Visul European, fiindcă în Lumea Veche faima şi averea par asigurate de la sine chiar şi pentru cei a căror vârstă din paşaport nu coincide cu cea reală. Să ştiţi că mare lucru nu s-a schimbat în cele opt decenii de Cupe Mondiale. Criză economică era şi atunci, şi acum.
Fotbalul ajunge tot foarte departe de locul din care se dă ora exactă: în 1930 s-a jucat în Uruguay, acum Mondialul ajunge în Africa de Sud. Similitudinile se opresc însă dacă vorbim despre România, a cărei reprezentativă a luat trenul şi apoi vaporul pentru turneul uruguayan, dar nu şi-a putut procura biletele de avion la competiţia sud-africană.
Atunci, pentru ca maghiarii Imre Vogl şi Laci Raffinsky (ambii de la Juventus Bucureşti) să poată participa cu naţionala României la Mondial, a fost nevoie să fie învoiţi de la Astra Română, unde plimbau hârtii cu normă! Zice-se că şi Carol al II-lea s-ar fi implicat în com ponenţa echipei.
Or, azi, cum naţionala ne-a scutit de emoţii şi pe preşedinte de un discurs patriotic, conducătorul ţării se mul ţumeşte cu botezul unui presupus urmaş al Regelui cu supuşi ce participau la Mondiale. E clar că absenţa alor noştri de la turneul care începe azi cu meciul dintre ţara gazdă şi Mexic scade interesul publicului faţă de Cupa Mondială.
Totuşi, va fi o lună dificilă în gospodăriile cu un singur televizor şi o perioadă lucrativă pentru terasele unde pot fi urmărite meciuri. Experienţa ne învaţă că Mondialele influenţează chiar şi productivitatea - s-ar putea ca munca să nu duduie când vor fi partide la ora 14.30! Pe microbişti îi aş teaptă, aşadar, multă treabă.
Deşi, în ţara în care fiecare bancomat e marcat de un soldat, iar presa şi echipele sunt tâlhărite echidistant, s-ar putea să se vadă mai mult thriller şi mai puţin fotbal.