Miss România are 80 de ani

Miss România are 80 de ani

În februarie 1929, frumuseţile din Regatul României s-au adunat la Bucureşti pentru a participa la cea dintâi ediţie a concursului Miss România. Organizată de publicaţia “Realitatea Ilustrată”, competiţia a stârnit interesul a sute de romance, câştigătoarea urmând să participe la Miss Univers, în Statele Unite ale Americii. Timp de o lună au avut loc semifinalele pe judeţe, iar pe 3 martie 1929, Magda Demetrescu, o orfană în vârstă de 17 ani, avea să câştige prima ediţie. Evz.ro a pregătit povestea primului concurs Miss România, surprins în presa autohtonă interbelică.

"Dudue dragă, stimată domnişoară, ursitoarele au fost generoase cu voi. […] Momentul de acum reprezintă pentru voi anotimpul primăvăratec. […] Prindeţi acest moment. Vă oferim prilejul. Participaţi la concursul nostru. E o splendidă luptă dată pe judeţe, pe regiuni, pe ţară şi lupta se va da apoi cu frumuseţile de pe întregul glob. Care va birui? Cine ştie, poate că d-ta, sau d-ta, dudue, tânără cititoare cu ochi în cari noaptea şi-a filtrat misterele, sau în cari cerul şi-a picurat seninul".

Aşa suna primul anunţ al evenimentului, apărut pe 1 ianuarie 1929, în revista "Realitatea Ilustrată". Sute de tinere, cu vârsta între 16-25 de ani, s-au înscris în competiţie, însă numai 72 au ajuns la Bucureşti pentru finală. În perioada 1925-1928, Regatul României număra 71 de judeţe, plus Bucureşti, stabilite pe baza Constituţiei din 1923. Împărţirea în cele 42 de judeţe actuale a avut loc abia în 1968.

Propagandă prin frumuseţe Miss Univers, care ajunsese deja la a zecea ediţie, se desfăşura din 1927 în oraşul texan Galveston, unde se afla şi sediul Asociaţiei Internaţionale pentru Cultura Frumuseţii, organizatorul evenimentului.

Ne puteți urmări și pe Google News

În 1928, revista "Realitatea Ilustrată" a cerut asociaţiei să fie autorizată pentru a desfăşura concursul Miss România, a cărui câştigătoare "s’o trimeată apoi în America". În cadrul unui articol publicat la mijlocul lunii februarie, redacţia sublinia că "până în anul acesta, ţara noastră n’a fost invitată să participe la un asemenea concurs internaţional. Dându-ne seama de câtă propagandă eficace s’ar face, în străinătate numelui de român, prin participarea unei reprezentante a ţării noastre la concursul dela Galveston, revista noastră a provocat o invitaţie din partea comitelului asociaţiei".

Participarea, o datorie patriotică Perspectiva participării României în competiţia cu frumuseţile lumii nu trebuia, în opinia organizatorilor, ignorată. "Mamele sunt datoare să îndemne pe fetele lor să se prezinte la acest concurs care, pe lângă scopul patriotic, înalt, pe care slujeşte, înseamnă totodată posibilitatea unei situaţiuni nesperate".

Pentru a sublinia importanţa participării la concurs, organizarea s-a desfăşurat sub patronajul ministerului de Interne, al cărui înalt reprezentant, Alexandru Vaida-Voevod, i-a recunoscut caracterul patriotic, subliniind că acest concurs "va însemna o valoroasă propagandă pentru ţara noastră, în toată lumea".

Condiţiile de participare Iniţial, domnişoarele trebuiau să trimită o fotografie la adresa redacţiei, însoţită de nume şi prenume, adresa, ocupaţia, vârsta, înălţimea, talia şi greutatea. Această etapă era prevăzută în regulament ca o "primă alegere a acelora care îndeplinesc condiţiunile". Participantele trebuiau să aibă între 16-25 de ani, să nu fie măritate şi să aibă "o moralitate desăvârşită".

Ulterior, fiecare comitet stabilit în cele 72 de judeţe urma să aleagă trei dintre cele mai frumoase concurente, ale căror fotografii trebuiau trimise juriului central de la Bucureşti. Cei nouă membri ai juriului stabileau care este cea mai frumoasă fată a judeţului, aceasta din urmă clasându-se în etapa finală.

"Candidatele, la prezentare în faţa comitetului sau juriului din Bucureşti, nu trebuie să poarte corsete sau brasiere, sau să fi întrebuinţat fard; sunt obligate să defileze îmbrăcate în rochii cât se poate de simple, care să permită aprecierea liniilor. Se ţine seamă atât de perfecţiunea trăsăturilor cât şi de frumuseţea liniilor, de graţia mişcărilor şi gingăşia înfăţişării", mai era precizat în regulament

La ediţia finală din martie, înainte de a se anunţa câştigătoarea titlului Miss România au fost stabilite şi nouă "frumuseţi regionale", Miss Banat, Miss Ardeal, Miss Maramureş, Miss Oltenia, Miss Muntenia, Miss Dobrogea, Miss Moldova, Miss Bucovina şi Miss Basarabia.

Fetele au defilat, pe rând, în faţa juriului, şi au primit o notă de la 1 la 10. În urma mediei notelor, concurentele care au avut peste nota 7 au revenit, împreună, pe scenă. După o ultimă comparaţie, acestea au mai primit o notă, în funcţie de care s-a făcut şi alegerea finală.

Magda Demetrescu, prima Miss România Pe 3 martie 1929, la Cercul Militar din Bucureşti, o tânără de nici 18 ani, orfană, devenea prima deţinătoare a titlului de Miss România şi urma să reprezinte ţara, în premieră, la concursul internaţional Miss Univers. De emoţie, a leşinat în momentul în care juriul a anunţat-o câştigătoare. 

"Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care îmbată, te încântă, te adoarme. Frumoasă ca o zână din poveştile trecutului, ea poartă în ochi şi în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române, peste Ocean". În acest mod o caracterizau ziariştii prezenţi la Miss România 1929

Magda Demetrescu s-a născut în vara anului 1911, ca fiică a arhitectului Nicolae Demetrescu şi a soţiei sale Magda. La şase săptămâni de la venirea pe lume, mama sa moare, iar cinci ani mai târziu rămâne şi fără tată. Una dintre mătuşi, Maria N. Demetrescu o ia în grijă şi o adoptă. Fratele mai mare al Magdei va deveni arhitect, la fel ca tatăl şi unchiul său, şi se va muta la Galaţi.

100 de dolari, premiu de consolare Pe 2 mai 1929, tânăra a plecat din Bucureşti pentru a ajunge să reprezinte România la Miss Univers. În Franţa, în portul Le Havre, s-a îmbarcat pe vaporul "Guadeloupe", care a traversat-o Oceanul. După un drum de trei săptămâni, oferit gratuit de organizatorii români,  pe 31 mai, a ajuns la Galveston, oraşul în care, între 9-11 iunie 1929, s-a desfăşurat cea de-a zecea ediţie Miss Univers.

Zeci de români, stabiliţi în SUA au urmărit concursul. În acea perioadă, în SUA, erau înregistraţi aproximativ 2.500.000 de persoane cu cetăţenie română. Din cele peste 40 de participante, reprezentanta României a reuşit să se claseze pe locul şase. Premiul său a constat în 100 de dolari şi un ceas de mână.

Premiile la Miss Univers au variat în anii ’20 între 2.000-5.000 de dolari, respectiv 400.000-800.000 de lei. Câştigătoarea din 1928 acumulase, numai prin apariţiile de scenă, peste 25.000 de dolari (peste patru milioane de lei, la acea vreme).

"Mă înduioşează şi mă stinghereşte această atenţie deosebită. Cu ce am meritat-o şi voiu putea oare, Doamne, Doamne, să înfăţişez în America toată frumuseţea ţării mele?", Magda Demetrescu, mai 1929

Juriul primului Miss România PREŞEDINTE:  Alexandru Vaida-Voevod, ministru de interne MEMBRI:            Prof. Tzigara Samurcaş – preşedintele Fundaţiei "Carol I"            Prinţesa Alexandrina Cantacuzino – preşedinta societăţii ortodoxe a femeilor române            Maria Giurgea – actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti - TNB            Liviu Rebreanu – scriitor, preşedinte al societăţii scriitorilor români şi director general al TNB            Karl Storck – sculptor            Alexandru Mavrodi – preşedinte al sindicatului ziariştilor, subsecretar de stat            Ioan Steriade – director al muzeului "Kalinderu"            Nicolae Batzaria – prozator, publicist, ministru SECRETAR: Nicolae Constantin – directorul revistei "Realitatea Ilustrată"