Cu câteva zile înaintea începerii Cupei Mondiale, la peste opt mii de kilometri depărtare de Africa de Sud, o micuţă localitate austriacă a găzduit victoria necalificatei România în faţa Hondurasului.
Până să înceapă amicalul, nişte suporteri (?) români i-au scris selecţionerului Răzvan Lucescu: „Renunţă! Lasă-l pe tata!”. Ca să vezi semicoincidenţă, numitul Giovani Becali a fredonat în „Libertatea” acelaşi vers, „să-l aducă pe taică-su”, samsarului stându-i în gât succesul lui Răzvan.
Vine Mircea Lucescu la naţională, să ne scoată din foamea de rezultate? Va încerca seniorul să repare onoarea juniorului şi se va înhăma la un proiect pe termen lung, calificândune, pe rând, la Europene şi devenind apoi şi Mircea Mondialu’ după ce va fi izbutit să răzbune eşecul personal din 1985, când a ratat calificarea? Ei, aş, Lucescu cel mare are alt proiect.
În plus, aşa cum zice în ultima sa intervenţie din presă, la GSP TV, şi el a fost atacat mişeleşte de Eugen Barbu şi de C.V. Tudor, în „Săptămâna”. Şi atunci era un interes dintr-o singură direcţie, observă antrenorul în care Ioan Chirilă credea până-n pânzele albe. Din păcate, în cazul lui Răzvan sunt mai multe direcţii. Cei mai vocali sunt fraţii Becali, pe care-i doaren Mutu şi îl fac în toate felurile, inclusiv swinger.
La apel apare şi vechea gardă. Nu mai e Barbu, dar e doctoru’ de Mogoşoaia, vechiul „săptămânist” D.C. Tănăsescu, acesta scriind după Serbia-România că selecţionerul e „un copil bruneţel, cu nas coroiat. (...). În rest, la noi, ceaţă şi ploaie măruntă de munte adusă de Răzvan Lucescu de sub Tâmpa”.
Şi mai e Vadim, căruia Agerpres tocmai i-a luat - pe banii noştri - un interviu de 16.000 de semne, omagiu pentru două decenii de „România Mare”. Neobositul Vadim, care chibiţa pe seama lui Mircea de când cu pamfletul „Lucică maică”, iar acum tună că Răzvan trebuie să zboare. Cu asemenea detractori, n-ai cum să nu devii un fan al celor din familia Lucescu!
Recomandările noastre
