Un proiect de lege menit să ușureze accesul foștilor angajați la documentele de muncă preluate de la întreprinderile care au falimentat după Revoluția din 1989 va intra la votul în plenul Camerei Deputaților. Anunțul a fost făcut chiar de inițiatorul legii, Violeta Alexandru, fost ministru al muncii în guvernul Orban. Proiectul a primit raport de adoptare și se așteaptă ca, în curând, legea să iasă din Parlament.

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, și-a promovat noul proiect de lege menit să ușureze accesul cetățenilor români la documentele de la întreprinderile care au falimentat după Revoluția din 1989. Acestea au fost preluate de societățile de arhivare care emit documentele cu multă greutate pentru pensionari.

Violeta Alexandru a prezentat ultimele detalii legate de susținerea acestui proiect de lege, arătând că propunerea sa a trecut de Comisia de Muncă. Chiar dacă unele paragrafe au fost modificate, actul normativ urmează să meargă la vot în plenul Camerei Deputaților, în Parlament.

„Mi-am susținut proiectul, punct cu punct, până la final, peste 2 ore de dezbateri. Nu a trecut articolul referitor la decontarea, pentru angajații întreprinderilor care nu mai sunt, a unei singure adeverințe valorificate de Casa de pensii, per angajator. Nu sunt bani …. așa spune PSD”, a arătat Violeta Alexandru.

Ce prevede proiectul inițiat de Violeta Alexandru

Potrivit spuselor sale, proiectul de lege a primit raport de adoptare și, în curând, tarifele maximale pentru eliberarea adeverințelor se vor stabili de către Casa Națională de Pensii Publice, cu avizul Arhivelor Naționale.

„Ce a rămas și a trecut la vot (proiectul a primit Raport de adoptare):

Societățile de arhivare și Arhivele Naționale trebuie să publice denumirile (indiferent de schimbări) tuturor întreprinderilor de la care au preluat documente astfel încât oamenii să nu mai facă adevărate investigații pentru a descoperi pe unde or fi documentele lor, documente pe baza cărora pot solicita o adeverință care să îi ajute în stabilirea corectă a pensiei.

Carnetul de muncă nefiind completat corespunzător/nefiind lizibil, etc.

În 60 de zile trebuie să se elibereze adeverințele (nu era niciun termen);

Tarifele maximale pentru eliberarea adeverințelor nu se mai stabilesc de către Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență, care nu desfășura nicio activitate de acest gen astfel încât nu avea informațiile necesare pentru a stabili aceste limite.

Se vor stabili de către Casa Națională de Pensii Publice, cu avizul Arhivelor Naționale.

Corespondența cu societățile de arhivare se poate face și prin poștă ceea ce îi va ajuta pe cei care, de exemplu, locuiesc în Arad iar actele întreprinderii unde au lucrat au ajuns la Tulcea la o societate de arhivare care a câștigat licitația pentru preluarea documentelor”, a explicat Violeta Alexandru, într-o postare pe Facebook.

Casa Pensii ar trebui să joace un rol activ

În opinia Violetei Alexandru, Casa de Pensii ar trebui să joace un rol activ și să comunice cu deținătorii de arhive. Aceștia, la rândul lor, ar trebui să le explice oamenilor ce adeverințe se valorifică și pentru ce perioadă, astfel încât să se evite plata unor adeverințe inutile.

„Ce am blocat aducând argumente și insistând pe ele? Multe idei care făceau lucrurile și mai complicate iar pentru societățile de arhivare – viața un calvar.

Statul s-a ocupat până la un punct de preluarea arhivelor, până a cedat în 2013 (neputând gestiona documentele de muncă și solicitările de adeverințe) așa că a apărut, printr-o lege din perioada respectivă, posibilitatea ca această activitate să fie gestionată de către operatori economici specializați în servicii de arhivare.

Alternativa: să fi rămas tot la stat iar statul nu se ocupa – oamenii nu își găseau documentele/nu primeau adeverințe”, a postat pe contul ei de Facebook Violeta Alexandru, conform publicației Capital.ro.