După doi ani de negocieri și lămuriri, cinci localităţi din jurul Craiovei au fost într-un final de acord să se asocieze cu Bănia pentru a constitui cea mai recentă zonă metropolitană a României. Prin constituirea acestei structuri asociative, concretizată la sfârșitul săptămânii trecute, semnatarii doresc atragerea a 100 de miliarde de euro din fondurile structurale.

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, și edilii din cinci localităţi vecine – Breasta, Pielești, Mischii, Șimnicu de Sus și Ghercești -, deși s-a negociat cu 12 localități, au semnat în faţa unui notar public actul de înfiinţare a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Craiova”. „Faptul că ne-am dorit atât de mult înfiinţarea acestei structuri vine din dorinţa de a dezvolta acest oraș, după un plan stabilit pe termen mediu și lung.

Următorul pas este să accesăm maximum de fonduri europene, pentru infrastructură și reţele pentru utilităţile publice”, a spus primarul Solomon.

„Am fost reticent la început, fiindcă informaţiile care au ajuns la mine m-au determinat să solicit lămuriri de la Primăria Craiovei. Am citit legile, m-am informat și cum funcţionează celelalte zone metropolitane și am înţeles exact ce înseamnă acest parteneriat”, spune primarul comunei Ghercești, Cornel Păpăroiu.

„Se va vedea în următorii ani că unităţile administrative nu-și vor pierde identitatea, dar vor putea primi fonduri importante pentru dezvoltare”, a mai spus edilul Băniei. Zona Metropolitană va avea un președinte, cel mai probabil Antonie Solomon, și un comitet de conducere format din cei șase primari.

Legea, promisă în acest an

Asociații similare s-au constituit la Cluj, Galați-Brăila și Timișoara, iar proiectul conurbației Corvina, Hunedoara- Deva, este în derulare. La finalul lunii trecute, reprezentanții principalelor șase zone metropolitane din România – din Oradea, Brașov, Iași, Con stanța, Baia Mare și Bacău – au semnat, la Oradea, actul constitutiv al Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR). Ministerul Dezvoltării, validat atunci responsabil pentru acest capitol, are deja în lucru noul proiect de lege privind dezvoltările metropolitane din România.

Unul dintre membrii echipei din cadrul ministerului este Vasile Gherasim, sociolog, fost primar al sectorului 1 al Bucureștiului, actual deputat PDL de Bacău. Potrivit acestuia, asocierea semnată la Craiova e posibilă datorită unei prevederi din Legea administrației locale, modificată în 2007. „Pentru ca astfel de asociere să devină metropolă însă, e nevoie de legea metropolei, pe care sper că o vom avea în acest an, de fapt, în câteva luni”, dă asigurări deputatul.

„Conform proiectului, primarul rămâne primar, preșe dintele consiliului rămâne președinte de consiliu. Nu are nimeni nimic cu scaunele aleșilor lo cali, trebuie să se înțeleagă asta. Principalul câștig al acestei forme de organizare metro politană va fi accesarea fondurilor europene destinate marile orașe. Noi avem acum numai șapte astfel de orașe în țară, dar dacă se vor asocia ca zone metropolitane vor putea fi chiar 15”, a conchis deputatul.

CAPITALA

Bucureștiul a trecut doar prin proiecte

În ciuda numeroaselor proiecte, până în ziua de astăzi, Bucureștiul nu s-a asociat cu Ilfovul. Inițiativa i-a aparținut, în 2002, lui Vasile Gherasim, pe atunci primar al sectorului 1. Proiectul său de lege nu a ajuns în parlament. „În 2006, cinci deputați liberali au încercat să facă o lege pentru București-Ilfov, copiind legea mea din 2002”, povestește Gherasim. Nici acest proiectul nu a trecut de Cameră. Un altul, întocmit în 2008, de actualul prefect al Capitalei, Ion Țincu, se află și acum în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor.