Specialiştii vorbesc atât despre o lipsă de cultură a românilor, obişnuiţi să mânânce mai mult friptură cu cartofi prăjiţi, dar şi despre o lipsă de pregătire a bucătarilor.

Cartofi prăjiţi cu carne şi o ciorbă, acesta ar fi meniul pentru care majoritatea românilor ar opta atunci când ies la un restaurant, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT). Motivul: românii nu au încă o cultură gastronomică necesară savurării unui meniu gourmet, aflat în trend în restaurantele din străinătate.

Pe de altă parte, la fel de adevărat este şi faptul că puţine restaurante din România au maeştri bucătari care ştiu să prepare un astfel de meniu. Mai mult decât atât, nici un restaurant din ţara noastră nu a ajuns la acel nivel de excelenţă gastronomică necesar includerii localului în Ghidul Michelin (un fel de Oscar al gastronomiei - n.r.).

„O cultură a mesei”

„Realmente avem o problemă cu cartofii prăjiţi. Sunt puţini oamenii care întreabă ospătarul ce le recomandă, dar sunt şi e bine. Aici începem educaţia”, afirmă Cornelia Ghişoi, prima ladychef din Europa de Est şi una dintre cele 24 de femei din întreaga lume care s-au ridicat la nivelul marilor maeştri bucătari bărbaţi.

În 2008, Cornelia Ghişoi a devenit membru al World Association of Chefs Societies, asociaţia care grupează cei mai buni bucătari ai momentului din întreaga lume.

De altfel, reprezentanţii ANBCT susţin că au demarat o acţiune prin care încearcă eliminarea cartofilor prăjiţi cu carne din meniurile restaurantelor, nu doar în cazul celor de lux care s-au aliniat deja trendului in ternaţional privind meniurile gourmet.

„Încercăm să educăm românii cu trendul internaţional. De exemplu, cu meniul gourmet. Acesta este un meniu de degustare care include cinci feluri şi băuturile aferente. La restaurantele de clasă se face o cultură a mesei, nu se mănâncă pentru a te sătura, ci pentru a savura mâncarea, iar porţiile sunt foarte mici”, explică Ştefan Bercea, preşedintele ANBCT.

Potrivit maeştrilor bucătari, meniul gourmet este format dintr- o gustare rece, un antreu cald, un fel lichid (supă, cremă sau sorbet), un fel de bază şi desertul (ceva dulce sau brânzeturi). Din păcate, acest tip de meniu poate fi comandat doar în câteva restaurante de patru şi cinci stele din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.

Şcoală de bucătari

Pe de altă parte, reprezentanţii ANBCT vor să-i instruiască pe chelneri astfel încât să le poată descrie clienţilor modul în care sunt preparate diversele feluri de mâncare.

„Acest aspect este estenţial. Spre exemplu, atunci când recomanzi, de exemplu, piept de raţă (un fel ce se prepară într-un timp poate mai lung de 15 minute), altfel va aştepta clientul dacă află de la ospătar în detaliu cum se pregăteşte carnea, cum e condimentată etc.”, afirmă Cornelia Ghişoi.

În ceea ce priveşte lipsa de personal calificat, reprezentanţii ANBCT vor să deschidă o şcoală unde să fie pregătiţi bucătari de înaltă clasă. „Prin această şcoală vrem să descoperim talente şi să aducem în România noile trenduri din lume”, conchide preşedintele ANBCT, Ştefan Bercea.

„Nu avem şcoli de bucătărie adevărate, nu prea avem maeştri instructori care să predea tehnologie culinară.”, ŞTEFAN BERCEA, preşedintele ANBCT

DEFICIENŢE

Niciun restaurant în Ghidul Michelin

Pe de altă parte, în România nu există niciun restaurant inclus în ghidul Michelin, care anual premiază cu una, două sau trei stele restaurantele care oferă servicii excepţionale. Iar dacă în alte ţări aflate în aceeaşi situaţie, cum ar fi Cehia sau Ungaria, situaţia s-ar putea schimba într-un viitor apropiat, România nu va avea prea curând vreun restaurant în acest ghid, consideră maeştrii bucătari.

“De ce nu avem în România niciun restaurant acreditat Michelin? În primul rând pentru că nu avem străzi. Când credeţi că vom reuşi să astupăm gropile? Niciodată. Nu avem capacitatea, încă, de a face acest lucru. Apoi, mâncarea trebuie să fie preparată cu produse regionale, ceea ce încă nu avem. Nu se poate obţine nicio stea Michelin atât timp cât materiile prime provin din import”, consideră maestrul bucătar Petrişor Tănase.

O altă problemă importantă cu care se confruntă domeniul este lipsa şcolilor de specialitate, unde viitori bucătari să înveţe cele mai bune tehnici gastronomice. “Şcoala românească e vinovată de acest lucru. Avem cadre calificate şi competente, însă cum să scoţi un bucătar bun când nu ai materie primă cu care să lucrezi? Spre exemplu, la o celebră şcoală de bucătari din ţară, trei săptămâni la rând elevii au făcut salată de varză. Şi asta din lipsa materiei prime, a investiţiilor în şcoala românească. Pot spune că avem ceea ce merităm”, conchide Petrişor Tănase.