Maşinile luxoase umflă deficitul

Maşinile luxoase umflă deficitul

Deprecierea cursului de schimb înseamnă pierdere din valoarea caselor, salariilor şi maşinilor românilor; creşte inflaţia, iar imaginea externă a României pune deja pe fugă investitorii străini.

Acestea sunt principalele riscuri care ne pasc dacă deficitul de cont curent continuă să se adâncească, potrivit lui Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Ce pot face românii în aceste condiţii? Să economisească mai mult „chiar dacă nu întotdeauna li se oferă instrumente foarte atrăgătoare“ şi să limiteze consumul, contractând credite „doar pentru produse de necesitate, nu pentru produse de lux sau ca să epateze ori ca să arate vecinilor că sunt mai grozavi decât ei“, spune Lazea. La acestea se adaugă creşterea productivităţii muncii.

Responsabilii cu politicile economice din ţara noastră trebuie să „urmărească atent politicile structurale şi de echilibrare a ofertei“, a declarat Valentin Lazea, ieri, în cadrul unui seminar despre finanţarea deficitului extern, organizat de Finmedia. În adâncirea deficitului comercial de anul trecut, cele mai afectate ramuri au fost producţia alimentară şi maşinile. BNR cere rectificare bugetară Din păcate, sectoare care pot aduce bani în România şi pot echilibra balanţa de cont curent, precum transporturile sau turismul, nu sunt funcţionale din cauza lipsei de investiţii.

Deficitul de cont curent este considerat drept una dintre cele mai arzătoare probleme ale economiei noastre în acest moment, pe plan internaţional. Iar diminuarea cheltuielilor la nivel guvernamental nu va îmbunătăţi cu mult situaţia, din cauză că o schimbare ar putea avea loc după reforme structurale profunde.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirmă că ar fi benefică o rectificare în jos de doar 0,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar programat pentru acest an, pentru că în acest moment contează mesajul.

În acelaşi timp, ministrul finanţelor a anunţat că va propune premierului o rectificare bugetară prin scăderea cheltuielilor cu 1,1 miliarde de euro, fără să fie afectată nicio sumă destinată investiţiilor.

Pentru a evita procedura Comisiei Europene de prevenţie, deficitul bugetar trebuie să fie mai mic de 3% din PIB.

Ne puteți urmări și pe Google News