Pe lângă Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagră, Poliția de Frontieră Română (SCOMAR) folosește sistemul RPAS (Remotely Piloted Aircraft System), un sistem de pilotare de la distanță a aparatelor de zbor de mici dimensiuni, pentru supravegherea multifuncțională a zonei de coastă de la Marea Neagră, potrivit reprezentanților Gărzii de Coastă.

Acest proiect, început în luna august, este furnizat și finanțat în totalitate de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) şi este utilizat pentru a îndeplini diferite scopuri, inclusiv poluarea maritimă, detectarea pescuitului ilegal, supravegherea frontierelor și operațiunile de căutare și salvare.

Este vorba de un concept de tip integrat care constă în operarea, de la bordul navei Poliţiei de Frontieră „Ştefan cel Mare”, a unei drone din clasa UAS -Unmanned Aerial Syste, de o echipă de piloți specializați, din cadrul companiei Nordic Unmanned A.S.

Ajută la identificarea țintelor care se văd pe radar

Sistemul poate fi folosit pe timp de zi și de noapte, fiind dirijat pe o distanță de cel mult 50 de kilometri. Astfel, datele colectate de la zboruri sunt transmise, în timp real, utilizatorilor, prin intermediul Centrului de date RPAS al Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, cu ajutorul unui sistem de comunicații prin satelit, dedicat în acest scop.

Ajută, de fapt, la identificare țintelor care se văd pe radar. Este posibil ca ținta văzută de polițiștii de frontieră prin Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra (SCOMAR) să nu poată fi identificată, dacă nu are sistem de autoidentificare.

„Ce nu putem noi să identificăm, cu camere de supraveghere sau prin alte mijloace, trimitem drona. Sunt niște pași premergători ca să nu trimiți o navă până acolo, pe distanțe atât de lungi. Ar costa foarte mult”, spune directorul Gărzii de Coastă, comisar șef Cristian Laurențiu Cicu.

Zborurile au loc în zona de competență a României, de la Marea Neagră. O țintă neidentificată poate fi o ambarcațiune cu migranți, un pescador care pescuiește ilegal în apele maritime române, poate fi și o poluare masivă etc.

Operațiunea actuală se desfășoară până la sfârșitul anului, iar Garda de Coastă dorește să extindă serviciul și în 2021. Între timp, la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră se află în faza de achiziție un proiect privind procurarea unei drone de dimensiuni mai mari, care va avea alt model.