Cum este posibil ca, în ciuda revoltei la nivel național, gradul de încredere în Vučić nu scade, iar procentele opoziției nu cresc?, se întreabă jurnaliștii de la Danas.

Vučić, neafectat d eprotestele masive

Aproape zilnic proteste în masă, blocaje ale instituțiilor, blocaje ale tuturor facultăților din toată țara de la 1 noiembrie încoace, adică de la prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, apoi luptele dintre studenți și mercenarii regimului lui Aleksandar Vučić...

Cu toate acestea, sondajele de opinie care sunt făcute publice arată că ratingul președintelui Serbiei nu scade, la fel cum ratingul opoziției nu crește.

Interlocutorii cotidianului Danas au opinii diferite asupra acestui fenomen unic, s-ar putea spune, oricum greu de explicat.

„Relativa stabilitate a sprijinului de care se bucură atât guvernul, cât și opoziția, în ciuda blocajelor și protestelor, poate fi explicată empiric în principal în două moduri.

În primul rând, blocadele și protestele duc la o mai mare omogenizare în ambele blocuri decât la schimbări radicale de convingeri și tranziții de la un bloc la altul. Asta înseamnă că blocul de nemulțumiți și cei critici la adresa guvernului devin și mai convinși de pozițiile lor și invers” – ne spune Bojan Klačar, directorul Centrului pentru Alegeri Libere și Democrație.

Un astfel de scenariu, spune el, înseamnă „și mai puțină înțelegere și încredere decât până acum, așa că noi, ca comunitate, ne aflăm probabil la un nivel istoric scăzut de neîncredere în guvern și opoziție, precum și în susținătorii acestora”.

„Există o lipsă de articulare politică”

„Al doilea motiv este că blocajele și protestele au dus la o omogenizare puternică a participanților, dar nu la o articulare politică care să ducă la o opoziție întărită sau la cote mai mari ale acestora.

Pentru a schimba relațiile dintre partide este necesar ca răsturnările sociale, și anume protestele, să fie articulate politic și înregistrate în activitatea organizațiilor politice.

În sfârșit, motive importante pentru stabilitatea relativă a guvernului sunt încă doi indicatori din cercetare, și anume încrederea în președinte, care simbolizează coaliția de guvernământ, și un procent relativ mare de cetățeni care cred că țara se mișcă în direcția bună - aceasta înseamnă că o astfel de percepție atenuează motivația de a participa la proteste și încurajează indirect schimbarea” - conchide Bojan Klačar.

Sondajele, comandate de regimul Vučić

Să remarcăm că președintele sârb Aleksandar Vučić a spus că a efectuat sondaje privind sprijinul pe care îl are din partea cetățenilor în calitate de președinte al Serbiei în acest moment și a declarat că acesta este de până la 63 la sută.

„În decembrie anul trecut, aproximativ două milioane de alegători au votat pentru guvern și 1,5 milioane pentru opoziție, socotind toate partidele de opoziție la un loc. Se pune acum întrebarea dacă există vreo schimbare a corpului de vot de la 1 noiembrie până astăzi.

Este clar că guvernul încearcă să păstreze cele două milioane de alegători, altfel nu ar fi avut loc arestarea lui Goran Vesić /ministru al transporturilor, arestat după tragedia de la Novi Sad/ sau inițierea proceselor în instanță dacă guvernul nu ar fi evaluat că populația se aștepta să dea dovadă de responsabilitate.

Deci, tot ceea ce face guvernul este să-i mențină pe acești alegători în blocul de guvernământ. Aparițiile zilnice ale lui Vučić în mass-media și sprijinul manifestat pentru tineri sunt poziții destinate părinților, bunicilor și cetățenilor în vârstă.

Vrea să le transmită mesajul că lui îi pasă de copii și tineri, așa că nu trebuie să-l abandoneze acum” – declară pentru Danas Aleksandar Ivković, cercetător la Centrul de Politici Contemporane.

Vučić susține că există o „amenințare la adresa statului”

După cum adaugă el, narațiunea despre presupusa amenințare la adresa statului, anunțul unui atac din partea unui așa-zis factor extern are de asemenea scopul de a conserva corpul de votanți, de a-i omogeniza pe cei care sunt receptivi la aceste mesaje.

„Când vine vorba de electoratul opoziției, se poate spune că protestatarii și studenții care ies zilnic în stradă se numără printre acei un milion și jumătate de alegători ai opoziției, ceea ce înseamnă că cu siguranță nu au votat pentru guvern înainte, așa nu au de gând să o facă nici la următoarele alegeri.

Vedem că ratingurile nu se schimbă prea mult. Pe de altă parte, nu înseamnă neapărat că nu se mișcă, ci observăm acest lucru doar în baza sondajelor care au devenit publice.

Aș pune la îndoială credibilitatea unora dintre cercetări ale opiniei publice, având în vedere că au dat multe erori. De exemplu, sondajul Faktor Plus, care a apărut în urmă cu câteva zile, a avut un sondaj înainte de alegerile din 2022 care a dat SNS cu 53 la sută, deși până la urmă au câștigat cu doar 43 la sută” – ne amintește Aleksandar Ivković.

Foarte mulți nehotărâți

Dar, mai subliniază el, chiar dacă presupunem că au dreptate și că ratingurile sunt mai mult sau mai puțin neschimbate în comparație cu alegerile din decembrie 2023, ceea ce ne lipsește din acea cercetare este câți alegători devotați sunt în eșantionul lor.

Așadar, când pun întrebarea cu cine ai vota la următoarele alegeri și listează toate partidele, câți respondenți aleg de fapt un partid și câți rămân nehotărâți.

Dacă doar 50 la sută dintre respondenți aleg una dintre părți, iar ceilalți 50 la sută rămân nehotărâți. Am ști că avem cel puțin încă 20 la sută dintre oameni care ar opta pentru o opțiune până la următoarele alegeri, ceea ce ar schimba semnificativ aceste rating din sondaj – crede interlocutorul nostru.

Opoziția la Vučić, dezbinată

Pentru că, adaugă el, prezența la vot în Serbia este în mod realist de aproximativ 70 la sută sau mai mult.

„Este destul de realist să considerăm că din aceste două milioane de alegători ai guvernului, o parte dintre ei este acum indecisă din cauza acestor evenimente, dar nu a ales niciun partid de opoziție către care să-și transfere sprijinul.

Este greu de așteptat ca cineva care a votat pentru SNS să voteze acum pentru SSP, de exemplu, opoziția dură, dar este nevoie de cineva care să știe cum să li se adreseze.

Așa a făcut dr. Milić la Niš /independent care a câștigat un loc în Consiliul Local al orașului Niš, al treilea oraș ca mărime din Serbia/ și a deturnat o mulțime de alegători SNS, care l-au votat. Dar el nici măcar nu a fost nominalizat ca personalitate politică în acest sondaj” – spune Ivković.

El adaugă de asemenea că opoziţia nu transmite încă mesaje clare dacă va participa sau nu la alegeri şi în ce alianțe, ceea ce îngreunează opțiunile nu doar ale foștilor alegători ai SNS, ci și ale opoziției, pentru că nu se știe dacă vor chema la boicotarea eventualelor alegeri.

„Evaluări și blocare în media”

Potrivit lui Bojan Pantić, fost prim-ministru al Voivodinei și profesor la Facultatea de Drept din Novi Sad, singurul motiv pentru care Vučić reușește să mențină o cotă semnificativă de încredere este blocada mass-media, care afectează cel puțin o treime dintre cetățenii sârbi care nu au acces gratuit la mass media electronică și nu obțin informații pe internet.

„Dacă mass-media aflate sub controlul regimului nu ar constitui un fel de consorțiu propagandistic-mafiot, ci ar fi fundamental obiective și libere, regimul nu ar avea nici măcar un sprijin de două cifre, din cauza scandalurilor și a faptelor de corupție aproape zilnice.

Totuși, 50% dintre cetățeni nu mai vor să tolereze cu niciun preț regimul lui Vučić. Un guvern care a antagonizat atât de mulți oameni nu poate gestiona un sistem atât de complex precum statul” – conchide Bojan Pajtić.

(Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)