Madame Clotilde Armand, produs tipic al aroganței coloniale franceze

Madame Clotilde Armand, produs tipic al aroganței coloniale franceze

Dacă străzile Sectorului 1 ale Bucureștilor nu ar fi inundate de gunoaiele neridicate, devenite cambuze pentru o șobolănime poftită de Clotilde Armand la un festin decupat din „Cele zece plăgi ale Egiptului”, dacă parcurile nu ar începe să semene cu cele din orașele-fantomă părăsite în grabă, din cine știe ce cauze crâncene, așa cum este bunăoară orașul ucrainean Pripiat, restituit in intergum naturii de dezastrul nuclear de la Cernobîl, dacă drumurile nu ar începe să aducă cu cele din Fâșia Gaza, totul ar fi de râs.

Motto: Și dacă mafioți îi bat în geam De se cutremur plopii, E ca în minte s-o avem Aleasă dintre scorpii.

La începuturile scandalului dintre primarul Sectorului 1, Clotilde Armand și Romprest, eu chiar am crezut că este vorba doar despre un hei-rup oengist al franțuzoaicei. Elanurile tefeliste au această caracteristică, de a nu ține cont de căile legale care fac posibilă conviețuirea, care permit oamenilor să existe într-o societate fără să-și crape capetele unii altora. Mi-am spus că se va găsi cineva, în cel mai rău caz chiar vreun userist, care să aibă prin rucsăcel, rătăcit între sticluța cu apa plată și trusa de farduri, un Cod Civil, cu ajutorul căruia să-i explice franțuzoaicei care este calea prin care două părți pot rezolva o neînțelegere contractuală. Sunt naiv, știu, dar mă gândeam că n-o fi de capul ei și găseam greu de presupus că va fi lăsată să-și bată joc de cetățeni, chiar în ochii multor importante instituții cu sedii în sectorul care i-a fost dat pe mână.

În loc de asta, nu am auzit de la madame Armand decât „mă lupt cu mafia”, „șantaj de tip mafiot”, „presa plătită de mafioți”, „sunt amenințată de mafie, nu cedez”, „sunt filată de mafie, nu cedez”, „mi-a tăiat mafia cauciucurile, nu cedez”, „îmi bate mafia în geam, nu cedez” și tot așa. Mai mult, o serie de trotinetiști de-ai franțuzoaicei, parlamentari tefeliști, ne-au anunțat că Ei sunt una cu Clotilde Armand și Clotilde Armand este una cu ei. Asta este, dacă nu i-a ferit Dumnezeu!

Alin Apostol, deputat USR-PLUS de București, și-a tras chiar și un poster. Pe el, pe poster, apare Clotilde Armand într-o ipostază rară, aceea în care nu este cu dinții pe afară, însoțită de textul „Clotilde e noi. Și Noi suntem Clotilde. USRPLUS”. Cum este și normal pentru orice agarici care coace o mărgică, deputatul Apostol a afișat posterul pe facebook, asezonat cu câteva limbi bine plasate. Citez: „Clotilde Armand. O femeie de fier ajunsă Primarul Sectorului 1. Furată la vot la prima încercare. Tentativă de fraudă electorală la a 2-a candidatură, noroc că au fost prinși în flagrant. O femeie de un curaj remarcabil, ce taie cap după cap al caracatiței din sectorul 1. Au filat-o și o filează încontinuu. O hărțuiesc în fața casei. Duminică i-au tăiat roțile mașinii parcate în fața casei. Astăzi a fost atacată în mașină cu multă agresivitate, în timp ce era în trafic. Într-o democrație adevărată, hărțuirea și intimidarea acestei femei alese de români n-ar fi posibilă. Un om își sacrifică toate puterile și propria siguranță pentru binele comunității care a investit-o cu încredere. Clotilde nu e singurul ales USR-PLUS care trece prin misiuni dificile, dar în cazul ei se merge mult prea departe. Suntem alături de Clotilde. Și nu doar cu vorba. Ci prin fapte.” Este doar un exemplu, au fost mai mulți cei care au girat spusele franțuzoaicei, mai ales când a anunțat că a fost atacată de mafioți în trafic. Or ști ei ceva, cei care se solidarizează cu ea, și-ar spune orice om de bună-credință. Să vedem, dacă știu ceva!

Totul a început cu o postare-anunț, făcută de madame Armand, în 9 iunie, ora 09:35: „În această dimineață eram în trafic iar la stopul unui semafor un bărbat agresiv a venit spre mașina mea, a început să lovească cu pumnii în geam și a încercat să-mi deschidă ușa de mai multe ori. Am raportat incidentul Poliției și mi-am văzut mai departe de drum. PS: Guys, sunteți tot mai penibili. Nu mă intimidați și nici nu voi ceda în fața amenințărilor voastre mafiote.” Se știe, mafioții bar în geamurile mașinilor oprite la stop.

O zi mai târziu, Remus Vlad, de la Știri pe surse, a publicat o știre la care foarte sincer, nu mă așteptam. Eu chiar crezusem că un nebun a încercat să o agreseze pe madam Armand. Dar, de unde? Să vedem știrea:

„Adevărul este, potrivit surselor, că acel apel la 112 a existat, numai că primărița a spus polițistului de la celălalt capăt al firului că cineva i-a bătut în geam și că doar vrea să aducă la cunoștința autorităților acest lucru. Clotilde Armand nu a depus plângere nici până joi seară și nici nu ar dori să facă acest lucru.

Ca urmare, neexistând un dosar penal în acest caz, polițiștii nu au putut demara verificări pentru a afla dacă acest incident s-a întâmplat. Pe de altă parte, unele surse vorbesc despre faptul că agresiunea nici n-ar fi existat, că poliția locală, aflată în subordinea primăriței, ar fi vizionat imaginile din zonă și nu ar fi descoperit că s-a întâmplat ceva pe traseul de deplasare al lui Clotilde Armand.”

După mai bine de jumătate de an de când a ocupat, încă nu se știe cum, jilțul de primar al Sectorului 1, singura reușită a franțuzoaicei venită în România ca la un safari unde pot fi vânați mulți lei, este circul. Unul grotesc, cu accente delirante, în care minciuna sfruntată și acuzațiile calpe, mitraliate pe o rază care mătură tot cercul, de jur împrejurul pretinsei victime bufe, se împletesc cu calculul deșănțat, cel care are drept țintă satisfacerea bunului plac de tip colonial.