Faptul că lockdown-ul nu a fost panaceul relelor provocate de pandemia de Covid-19 și asta s-a văzut clar încă de la început.
Lumea reală nu este un experiment
Bineînţeles, limitând cu duritate interacţiunile sociale, trăgând obloanele activităţilor comerciale, suspendând activitatea scolastică şi golind mijloacele de transport, e clar că contagierile tind să se diminueze. Problema este că transpunând în lumea reală o „teorie de laborator”, nu produce efectele dorite. Lumea reală nu este un experiment. Politicienii trebuie de fapt să ţină cont de variabile multiple, nu numai de cotagieri şi decesele din cauza Covid.E de negândit să se concentreze toate eforturile pentru limitarea Sars-Cov-2, fiindcă în afara virusului sunt şi alte aspecte critice de luat în considerare. Care? Două înaintea tuturor. Economia unei naţiuni care supusă fiind la incredibile carantinări, riscă colapsul, apoi latura psiho-socială al populaţiei, deja profund atinsă de pandemie şi ulterior supusă la încercare de eventuale carantine. Altfel spus: reducerea la zero a contagierilor cotidiene este fără doar şi poate importantă, dar este în acelaşi timp important şi evitarea imploziei motorului economic al unui stat şi a liniştirii cetăţenilor.
(In)utilitatea carantinei
În afara consideraţiilor politice şi sociale, există şi oameni care au încercat să răspundă la o întrebare tehnică: închiderea unei naţiuni a folosit cu adevărat? Wall Street Journal nu mai târziu cu o lună în urmă, critica fără doar şi poate lockdown-ul numindu-l „un experiment falimentar”. Cotidianul, luând în studiu contextul american, susţinea că blocajul economic, cu închiderea restaurantelor şi a altor locuri unde oamenii socializează, n-au reuşit să stopeze răspândirea Covid.
Următoarea redeschidere, comentează mai departe WSJ, ar fi provocat o a doua undă de infectări. În fapt, dacă excludem săptămânile estive, chiar aşa s-a întâmplat. Lockdown-ul a atenuat urgenţa sanitară într-o fază critică, ceea ce nu e puţin - şi nu va fi niciodată - pentru eradicarea pandemiei. A propune din nou o închidere la scară naţională, în orice ţară, ar apărea o alegere riscantă dacă nu dăunătoare pentru economie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Alternativa: protejarea persoanelor mai vulnerabile
Este foarte interesant de citit un studiu al Universităţii din Edimburgh cu referire la lockdown-ul din Regatul Unit. Ei, bine, potrivit raportului, „blocajul naţional” ar fi util doar pentru şi numai pentru rezolvarea unei crize imediate, nu pentru o soluţie pe termen lung. Şi nu numai: luând în considerare cele ce s-au întâmplat în UK, cercetătorii au afirmat că alegerile Londrei ar fi putut fi putut face ţara mai vulnerabilă şi ar fi putut provoca un număr mai mare de morţi din cauza Covid.
Sky News a citat cuvintele lui Graeme Ackland, profesor la School of Physics and Astronomy la Universitatea din Edimburgh care a condus studiul amintit: „Pe termen scurt închiderea şcolilor a contribuit la reducerea gravităţii primei unde. Dar decizia aceasta ne-a făcut mai vulnerabili la următoarele unde de infectare”. Rezultatele studiului subliniază cum intervenţiile rapide au redus vârful cererii de locuri în spitale la terapie intensivă, dar, în acelaşi timp, au prelungit durata epidemiei.
„Aceasta duce la a doua undă de infectări care poate provoca mai mulţi morţi”
Motivul e simplu: o dată terminată această perioadă a blocajelor şi restricţiilor, va fi încă un număr de oameni susceptibili la contagiere, dar şi un număr consistent infectat cu coronavirus. „Aceasta duce la a doua undă de infectări care poate provoca mai mulţi morţi”, au scris cercetătorii. Autorii studiului au afirmat deci că bilanţul final al victimelor de Covid-19 depinde de vârsta persoanelor infectate şi nu de numărul total de cazuri. Din acest punct de vedere o alternativă mai bună la lockdown ar putea fi aceasta: protejarea bătrânilor şi a persoanelorr vulnerabile, consimţind în acelaşi timp şi tinerilor să se reîntoarcă la normalitatE, notează Insideover.
Recomandările noastre
