Se știe cât de parfumate sunt florile de salcâm, iar unele gospodine le folosesc în special la dulcețuri. Dar florile de salcâm au mai multe utilități în gospodăriile românilor. De exemplu, atunci când salcâmii înfloresc, o specialitate culinară des întâlnită în Ardeal sunt așa numitele plăcinte cu flori de salcâm. Acestea sunt, de fapt, niște scoverji umplute cu un amestec de flori de salcâm.

Desigur, nu trebuie să uităm vechea rețetă a lichiorului de salcâm. Se pune că la conacele vechi boierești această băutură era nelipsită de la petreceri și era una dintre preferatele femeilor.

Ingrediente:

1 kg și ceva floare de soc aleasă și spălată;

2 l apă;

3 lămâi;

2 kg zahăr;

2 batoane de vanilie sau 50 g zahăr vanilat;

2 l alcool rafinat de 96°;

4 pliculețe sare de lămâie;

câteva picături de colorant alimentar galben.

Preparare:

Florile de soc se scutură și se trec printr-un jet rapid de apă rece. Se taie crenguțele în așa fel încât să rămână numai florile. Lămâile se taie felii. Florile și feliile de lămâie se așază într-o cratiță mare adâncă. Se umple cu apă doar până la nivelul florilor. Se fierb la foc domol câteva minute, apăsându-le tot timpul cu paleta cu găuri pentru a fi menținute sub apă. Se oprește focul, iar deasupra lor se pune o farfurie întoarsă sau un capac pentru a le menține sub apă. Stau în felul acesta până a doua zi, după care zeama se strecoară prin tifon dublu într-un vas curat.

Se trece la obținerea siropului de soc mai întâi, după raportul de șarjă: 1 l suc de soc, 1 kg zahăr, 1 baton de vanilie (sau zahăr vanilat), 2 pliculețe sare de lămâie și câteva picături de colorant alimentar galben. Se dă siropul în câteva clocote, se oprește focul și se lasă să se răcească acoperit. După răcire, se adaugă alcoolul rafinat (în cazul nostru 1 l la șarjă), se amestecă bine și se pune la sticle, filtrându-se din nou prin tifon dublu. Sticlele se sigilează, se etichetează și se depozitează pe raft la loc uscat, răcoros și întunecos. Se consumă în termen de 1 an.