Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu prezintă cele mai mari riscuri de dezangajare de fonduri europene, motiv pentru care autorităţile vor decide retragerea finanţării pentru un număr important de proiecte din POS Mediu, a avertizat, astăzi, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

Orban a primit, astăzi, avizul favorabil, în unanimitate, de la comisiile reunite de afaceri europene ale Parlamentului, pentru păstrarea portofoliului şi în viitorul Cabinet Ponta.

"La POS Mediu sunt cele mai mari riscuri de dezangajare. E adevărat, sumele sunt foarte mari, importante. Cu excepţia a 10-12 proiecte majore, lansate cu ceva ani în urmă, la toate celelalte rata de implementare este între 0 şi 5%. Este clar că multe dintre administraţiile locale sunt incapabile sau puţin capabile să implementeze aceste proiecte majore, care depăşesc uneori 50 de milioane, 100 de milioane sau mai mult", a spus Orban, în faţa comisiilor.

Grupuri de lucru speciale

El a precizat că vor fi constituite grupuri de lucru speciale care vor descinde în teritoriu pentru a ajuta autorităţile locale să implementeze proiectele europene, însă în paralel vor fi retrase finanţările pentru multe proiecte europene care stagnează.

"Vom veni cu o iniţiativă care presupune crearea unor grupuri de lucru menite să se ducă la faţa locului, să-i ajute pe beneficiari, administraţiile locale, pentru că este clar că în momentul de faţă va trebui în următoarele luni să facem o evaluare - care proiecte mai au o şansă să fie realizate şi care nu - şi, din păcate, pe zona mediului va fi un număr important de proiecte unde va trebuie să luăm decizia de retragere a finanţărilor. Printr-o asemenea decizie vom evita pierderea fondurilor respective şi va trebui să găsim soluţii privind ceea ce facem cu proiectele respective", a explicat Leonard Orban.

Probleme majore și la POS DRU

Un alt program operaţional sectorial cu probleme majore este POS DRU (Dezvoltarea Resurselor Umane), pentru care Comisia Europeană face verificări.

"Problema care rămâne în continuare de discutat este cea legată de POSDRU, unde rapoartele misiunilor de audit ale Comisiei vor decide care va fi decizia luată, dacă programul va fi întrerupt de la plăţi, va fi suspendat sau dacă va fi înlăturată acea corecţie financiară preventivă de 10%", a afirmat ministrul în exerciţiu al Afacerilor Europene.

POS Mediu şi POS DRU, alături de POS Creşterea Competitivităţii Economice şi POS Transport, prezintă în continuare riscul de a fi suspendate sau întrerupte dacă până la sfârşitul lunii iunie autorităţile române nu vor remedia problemele constatate de Comisia Europeană.

"Riscurile sunt relativ limitate pentru patru programe operaţionale, pentru că până în luna iunie avem să îndeplinim anumite măsuri", a afirmat Leonard Orban.

Problemele de la POR s-au rezolvat În schimb, la Programul Operaţional Regional (POR) de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, problemele găsite de Comisia Europeană s-au rezolvat şi nu mai există risc de dezangajare de fonduri, a susţinut Orban.

"Pentru POR rezultatele sunt foarte bune. Este singurul program la care anul acesta nu mai există risc de dezangajare", a spus el.

Conform acestuia, principalele probleme în absorbţia fondurilor europene sunt lipsa capacităţii administrative - inclusiv la nivel local -, lipsa de experienţă a beneficiarilor privaţi şi publici, precum şi chestiuni legate de achiziţiile publice.

Proceduri mai simple a achizițiilor publice

În legătură cu achiziţiile publice, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, i-a solicitat ministrului un raport pentru a simplifica aceste proceduri.

"Apropo de simplificare şi de semnalul de alarmă pe care îl trageţi apropo de complicarea procedurilor de achiziţie, am rugămintea să ne faceţi un material către comisie, plecând de la următoarea idee (...) că noi avem o legislaţie secundară mult mai complicată decât ne cerea Bruxelles-ul. Plecăm de la ideea că trebuie să simplificăm această legislaţie pentru a da drumul la o absorbţie mărită", a spus Hrebenciuc.

E nevoie de un fond pentru plăți continue

De asemenea, ministrul Afacerilor Europene a arătat că din anul 2013 ar dori constituirea la nivel naţional a unui fond de 500 de milioane - 1 miliard de euro, din care să se asigure un flux continuu de plăţi interne către beneficiarii de fonduri europene.

Măsura este necesară în condiţiile în care fluxurile de capital sunt întrerupte ca urmare a întârzierii rambursărilor de fonduri de la Comisia Europeană în baza cererilor formulate de România.

O altă problemă invocată de Orban se referă la lipsa de cash în bugetul Uniunii Europene, motiv pentru care comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, a solicitat statelor membre să transmită până la finalul lunii octombrie cererile de rambursare de bani europeni.

Rată de absorbție de 20% până la finalul anului România are astfel de transmis cereri de rambursare de 3,5 miliarde de euro până la sfârşitul lunii octombrie, obiectiv care nu poate fi atins, a precizat Orban.

"Este evident că până la sfârşitul lunii octombrie nu vom putea să transmitem cereri de rambursare care să însumeze 3,5 miliarde de euro pe partea de coeziune", a spus ministrul, care a precizat că dificultăţile sunt cauzate de condiţiile meteo nefavorabile din prima parte a anului, care au blocat lucrările.

În faţa comisiilor de resort, Leonard Orban a reconfirmat obiectivul de a a atinge o rată de absorbţie a fondurilor europene de minimum 20% până la finalul anului 2012, pe politica de coeziune.

Potrivit acestuia, în prezent sumele validate de Comisia Europeană pentru a fi rambursate României sunt de 1,64 miliarde de euro, adică 8,53% din totalul fondurilor pe politica de coeziune disponibile ţării noastre în perioada 2007-2013. De asemenea, 1,43 de miliarde de euro au fost deja rambursaţi, adică 7,46% din totalul fondurilor disponibile pe politica de coeziune.