Legea educaţiei, în forma agreată de UDMR, a trecut de CCR. Preşedintele Traian Băsescu a promulgat-o imediat: "Procesul de modernizarea a educaţiei a devenit ireversibil".

Motiv de război între putere şi opoziţie, dar şi condiţie a UDMR pentru a rămâne în coaliţia cu PDL, Legea educaţiei, în forma asumată de guvern a primit astăzi undă verde de la Curtea Constituţională a României (CCR), fiind promulgată câteva ore mai târziu de preşedintele Traian Băsescu. Magistraţii CCR au respins sesizările opoziţiei atât pe procedură, cât şi pe fond, cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Tezele României Mari

Şeful statului a declarat că "promulgarea legii educaţiei este un moment important pentru reforma României în ansamblu ei".

"Legea asumată de guvern, acceptată de Parlament şi de Curtea Constituţională constituie o garanţie că procesul de modernizare a devenit ireversibil", a susţinut preşedintele Băsescu, într-o declaraţie de presă, susţinută la Cotroceni,  apreciind că lupta politică ar trebui să fie încheiată odată cu promulgarea legii.

Cât îi priveşte pe cei care reclamă prevederea privind predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, şeful statului a replicat cu o teză care a stat, în 1918, la baza României Mari. "Le-aş aminti celor care se tem de studiul în limba minorităţilor una din tezele care au stat la baza României Mari: fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie. Nu văd de ce astăzi am fi mai puţin înţelepţi decât în 1918", a comentat Băsescu.

Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

• Andrei Marga, Ecaterina Adronescu şi liderii sindicali au fost campioni ai opoziţiei la această lege şi la schimbările aduse de această lege.
• Domnul Geoană, din semnatar al pactului pentru educaţie, a devenit un mare contestatar al legii.
• Sistemul de educaţie avea nevoie de reformare, deoarece se ajunsese ca România să ocupe ultimul loc în Europa după performanţele elevilor.
• Noua lege pune în concurenţă unităţile şcolare prin mecanismul că elevul optează pentru şcoala pe care o urmează, iar finanţarea urmează elevul, astfel şcolile cu proastă educaţie să piardă elevi, finanţare şi, în final, să se închidă.
• Profesorii se pot implica în organizarea şcolilor.
• Descentralizarea şi creşterea responsabilităţii şcolii este un alt element nou adus de această lege.
• Noua lege va da posibilitate tinerilor universitari să acceadă la posturi. Nu va mai funcţiona criteriul vechimii pentru a dobândi calitatea de profesor, ci valoarea. Sunt prea mulţi tineri de valoare care stau pe o funcţie de asistent sau de conferenţiar.
• Prin noua lege sunt introduse mecanisme de control care evită apariţia fabricilor de dioplome. Nu vorbesc numai de universităţi private. Multe universităţi de stat s-au transformat în fabrici de diplome prin mărirea numărului de studenţi. Acestea nu mai au ca obiectiv calitatea ci cantitatea, pentru buna retribuire a clanurilor universitare
• Critica cea mai lipsită de onestitate vine din zona discursului naţionalist. Le-aş aminti celor care se tem de studiul în limba minorităţilor una din tezele care au stat la baza României Mari: Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie. Nu văd de ce astăzi am fi mai puţin înţelepţi decât în 1918.
• În ultimii 20 de ani s-au format adevăraţi baroni ai educaţiei. Aceştia s-au opus cu vehemenţă noii legi a educaţiei.
• Legea a prilejuit o luptă politică care s-a încheiat odată cu promulgarea ei.

Opoziţia reclamă jocurile politice PSD şi PNL au reacţionat imediat, acuzând jocurile politice de la Curte şi ameninţând cu o altă reclamaţie. "După ce această lege va fi promulgată, îmi păstrez dreptul, ca preşedinte al Senatului, de a resesiza CCR. La nivelul Curţii va trebui să ni se răspundă extrem de clar cum este posibil ca o lege a cărei angajare de răspundere a fost declarată neconstituţională să devină în mod absolut spectaculos şi extrem de bizar o lege constituţională", a declarat preşedintele Senatului, Mircea Geoană. "Sunt decepţionat de această instituţie care, în loc să aibă un caracter de apărare a Constituţiei, face jocuri politice. Este incredibil pentru orice cetăţean, cred, ca instituţia care ar trebui să vegheze la respectarea Constituţiei, după ce dă o soluţie de neconstituţionalitate, după ce constată că este neconstituţională angajarea răspunderii guvernului, hotărăşte după aceea că această lege este constituţională", a declarat, citat de Agerpres, deputatul PNL Eugen Nicolăescu. Marko: Pentru mine personal este o satisfacţie Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că decizia Curţii Constituţionale cu privire la legea educaţiei reprezintă o satisfacţie personală.

"Pentru mine personal este o satisfacţie, fiindcă de la început am afirmat că asumarea răspunderii guvernului privind legea educaţiei este constituţională şi iată că decizia CCR dovedeşte acest lucru", a declarat Marko, citat de Agerpres. Două amânări și o decizie favorabilă Coaliţiei După două amânări, magistraţii Curţii Constituţionale au respins astăzi sesizările făcute de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL.

Pe lângă procedura de adoptare a actului normativ, aceştia au reclamat şi prevederile referitoare la predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, precum şi unele articole referitoare la învăţământul universitar.

Legea educaţiei pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea, după ce în parlament varianta convenită în coaliţie a fost modificată substanţial, a pus la încercare, în 2010, relaţia PDL-UDMR, chiar cu largul concurs al Curţii Constituţionale.

Într-o primă fază magistraţii au declarat neconstituţională angajarea răspunderii, cu cu votul decisiv al judecătorului Petre Lăzăroiu, propus la CCR de preşedintele Traian Băsescu. În motivarea deciziei însă ei au lăsat o portiță deschisă guvernului pentru a-și continua procedura de asumare. Aceasta a mers mai departe după o a altă hotărâre a Curții Constituționale. Astfel, la jumătatea lui decembrie, legea educaţiei în forma agreată de UDMR a fost adoptată de parlament. Ce prevede Legea educaţiei:

• Învăţământul devine obligatoriu de la 6 ani începând cu anul şcolar 2012-2013
• Clasa a IX-a trece la gimnaziu, începând cu cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012
• Învăţământul obligatoriu este de zece clase şi cuprinde ciclurile primar şi gimnazial
• Studiile liceale vor deveni obligatorii până în 2020 cel târziu
• Se trece la modelul de finanţare per elev a tuturor costurilor salarile, cele cu utilităţile, apă, manuale etc.
• Noua lege introduce un curriculum bazat pe competenţe, dar şi examene transdisciplinare
• Se schimbă modul de conducere a universităţilor, prin implicarea factorilor externi în alegerea conducerii instituţiei, dar şi procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor şi profesor conducător de doctorat, pentru a a permite o mai mare deschidere a sistemului către tineri
• Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012
• Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013 şi cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor
• Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare. Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a şi la terminarea clasei a IV-a
• Următoarele evaluări vor fi la finalul clasei a VI-a şi apoi la finalul clasei a IX-a