Judecătorii instanței din Capitală, Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru au pretins şi primit sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a lua anumite decizii.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au solicitat Curţii de Apel Bucureşti arestarea preventivă a patru judecători de la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII civilă, respectiv a inculpaților: Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru.

În referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurori se menţionează că există probe şi indicii rezonabile care conturează următoarea situaţie de fapt:

"Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secţia a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comercial", se precizează în comunicatul DNA

Astfel, în sarcina celor patru judecători s-au reţinut următoarele infracţiuni:

Mircea Moldovan - cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Elena Rovența (infracțiunea de luare de mită) - suma de 10.000 lei reprezentând,,rata de vacanţă”; - obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului; Ion Stanciu, luare de mită în formă continuată (două acte materiale), - suma de 10.000 lei, ce a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă. - o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă;

Sorin Ciprian Viziru, luare de mită

- suma de 10.000 lei; - o sacoşă cu produse (în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor dosare de insolvenţă).

Pentre ce cereau șpaga

Potrivit probelor administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, magistraţii judecători, personal sau prin intermediari au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul: - de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor - modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, - desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari, - atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă, - pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

Cum luau șpaga

Astfel, elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători ai Secţiei a VII a civilă s-au structurat pe mai multe paliere: - întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei; - întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; - identificarea dosarelor de insolvenţă “bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; - formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă ;

Inculpaților li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. La data de 19 mai 2014, faţă de inculpaţii Moldovan Mircea, Stanciu Ion, Rovența Elena şi Viziru Ciprian procurorii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.