SALVARE. Mulţi dintre românii concediaţi în această perioadă îşi pot găsi un job în străinătate, atât în agricultură, cât şi în alte domenii.

Şomerii români care au o calificare la bază, licenţiaţii sau cei care se pricep la cules de căpşuni rămân în atenţia angajatorilor străini. Ademeniţi cu salarii reale între 800 şi 4.000 de euro, specialiştii lăsaţi pe drumuri de criză au de unde alege: Germania, Italia, Marea Britanie sau Danemarca sunt doar câteva dintre ţările europene care caută cu disperare să angajeze români.

Româncele, apreciate de italieni

Elisabeta Ivan a plecat pe 1 aprilie în Italia. La cei 51 de ani - pe care nu-i arată - are de ales între un job de cameristă şi unul de baby-sitter. Ştie ce o aşteaptă, mai ales că nu este la primul loc de muncă în străinătate: „Am discutat pentru 600 de euro lunar, în mână, masă şi cazare asigurate. Nu plec singură, ci cu câteva prietene cu care am mai fost la muncă în Italia şi Grecia. Am avut de ales între mai multe destinaţii, dar le prefer pe cele din ţările în care cunosc limba. Anul trecut, în vară, am lucrat în Grecia, pe insule. Primeam 1.000 de euro, plus masă şi cazare, în condiţii de lux”.

Raluca Stoian, asistent manager la firma Europublic Jobs din Braşov, care i-a facilitat plecarea Elisabetei, explică situaţia fericită în care se află solicitantele unui job în Italia: „În medie, avem 50 de cereri lunar de la angajatorii italieni, pe HORECA (HOteluri, Restaurante, CAtering).

În martie, dintre cele 50 de posturi pe care le-am oferit, doar 30 au fost ocupate”.

La calificaţi, nu se simte criza

Nu doar în HORECA sunt aşteptaţi românii să lucreze afară. Există încă o cerere masivă pentru toate categoriile de persoane calificate, iar salariile continuă să se menţină la nivelul calificărilor. „Dacă este vorba despre asistente medicale, în UE pot primi în continuare peste 2.000 de euro lunar, în timp ce infirmierele ajung la 1.700-1.800 de euro. Iar medicii, dacă ştiu bine limba ţării, pot ajunge lejer la 4.000 de euro pe lună”, spune Roxana Prodan, manager al societăţii Rom Manpower, firmă care se ocupă de intermedierea muncii afară încă din 1990.

„Şi şoferii - că sunt de TIR, în Germania, sau de taxi - la Londra, pot trece de 2.200 de euro, cu alte facilităţi. În ţările arabe continuă să meargă foarte bine construcţiile şi HORECA. Un ospătar primeşte 800 de dolari SUA net şi are masa şi cazarea gratuite, iar un salariat în construcţii poate ajunge şi la 3.000 de dolari”, mai precizează Roxana Prodan. Ea mai spune că la calificaţi nu se simte criza. În schimb, la necalificaţi, solicitările au scăzut cu 20% faţă de anul trecut: „Singura problemă e seriozitatea unora care aplică pentru un job. Din zece, doar patru-cinci se dovedesc a fi serioşi”, a remarcat oficialul Rom Manpower. OFERTE Italia

• Menaj 800-1.000 euro
• Cameristă 1.000-1.200 euro
• Ospătar 1.000-1.300 euro
• Ajutor bucătar 1.200-1.400 euro

Germania

• Îngrijitor bătrâni 1.000-2.000 euro (+ cazare şi masă)
• Medic 4.000 euro
• Tâmplar 1.000-2.000 euro
• Şofer TIR 1.500-2.000 euro
• Sudor 1.000-2.000 euro
• Îngrijitor cai 1.000 euro

Marea Britanie

• Îngrijitor bătrâni 1.000-1.200 euro (+ cazare şi masă)
• Măcelar 1.200-1.400 euro
• Şofer taxi 2.200 euro
• Baby-sitter 300-700 euro (+ cazare şi masă)

ŞANSĂ

Danezii ne aşteaptă cu braţele deschise

Serele şi livezile din Danemarca se dovedesc primitoare cu românii care doresc un job sezonier, la cules de fructe. „În 2008, angajatorii danezi ne-au solicitat 150 de muncitori agricoli români. Au fost atât de mulţumiţi de rezultate, încât pentru acest an au oferit 500 de joburi. Până în prezent, au fost ocupate doar 200 dintre ele”, explică Luminiţa Camelia Mihalcea, directorul Direcţiei Informare, Consiliere şi Mediere privind Munca în Străinătate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Potrivit datelor puse la dispoziţie de ANOFM, câştigul pe oră al unui culegător este de 10-15 euro. Timpul de muncă este de 30-40 de ore săptămânal. Sunt angajatori care oferă şi cazare. În general, chiria este între 2 şi 10 euro/zi, pentru acoperirea costurilor la utilităţi.