Până acum, 11 partide politice din Europa și-au propus să apere interesele minorităților musulmane în Occident.

Cei care le-au înființat susțin că luptă împotriva islamofobiei și a rasismului care a cuprins Europa. Extrema dreaptă, populiștii și naționaliștii spun însă că acesta este numai primul pas de a transforma Europa într-un califat fără să se tragă un foc de armă. Nu întâmplător, multe din partidele musulmane din Europa au fost înființate de etnici turci.

Varianta turcească a Islamului exclude acțiunile violente și încurajează o răspândire pașnică a religiei profetului. În Austria, cetățenii de origine turcă au creat Partidul Noua Mișcare pentru Viitor (NBZ). Scopul acestui partid, fondat în 2016, este de a face ca vocea turcilor să fie ascultată în Austria.

„Actorii politici iau decizii cu privire la minoritățile care muncesc aici, dar noi nu suntem implicați în acest mecanism decizional (...). Minoritățile ar trebui să fie prezente în formațiunile politice pentru a-și putea apăra drepturile, pentru că e vorba despre viața lor în următorii 100-150 de ani ”, susține liderul NBZ Adnan Dincer.

Unii ar putea obiecta că nu se știe dacă musulmanii sau europenii vor fi minoritari în Austria peste 150 de ani, dar alte sunt preocupările liderilor turci din Austria. Adnan Dincer susține că partidul său nu este islamist, chiar dacă majoritatea membrilor sunt turci musulmani, iar partidul îl susține puternic pe liderul de la Ankara, Recep Erdogan.

Pe aceeași linie se plasează și Partidul Egalității și Justiției din Franța, ai cărui lideri susțin că nu apără numai interesele turcilor și musulmanilor. Pe o linie mult mai radicală se află Partidul Gândește, înființat în Olanda de doi politicieni, Tunahan Kuzu și Selcuk Ozturk, care au fost excluși din Partidul Muncii pentru că s-au opus politicilor de integrare a musulmanilor.

Acum, cei doi politicieni de origine turcă pledează pentru a acceptare mutuală între societatea olandeză și minoritatea musulmană, altfel spus pentru dreptul musulmanilor de a-și constitui enclave și a-și apăra tradițiile și valorile.

Printre mișcările politice aflate sub influența lui Erdogan se află și cele trei partide turce din Bulgaria, dar și Partidul pentru Prietenie, Egalitate și Pace din Grecia. Acestea nu au fost însă înființate de imigranți sau descendenții acestora, ci sunt expresia politică a unor minorități care trăiesc de sute de ani în țărille respective.

Există însă și formațiuni precum Partidul Islamic din Belgia al cărui scop declarat este instituirea legii islamice sharia în țară. Liderul său, Abdelhay Bakkali Tahari, vrea nici mai mult, nici mai puțin, decât ca femeile și bărbații să fie segregați în transportul public. El spune că această măsură ar pune la adăpost grupurile vulnerabile, care acum sunt ținta agresiunilor.

Dar ținta principală a partidului este instaurarea sharia. Tahiri spune că legea islamica este extrem de flexibilă și dă drept exemplu faptul că autoritățile din Arabia Saudită au ridicat interdicția impusă femeilor în ce privește șofatul.

„Toată lumea poate pune ce dorește în sharia”.

Un partid asemănător, fondat în Norvegia de un politician cu rădăcini pakistaneze, cere pedepsirea celor care îndrăznesc să mai publice desene blasfemiatoare la adresa profetului, retragerea trupelor din Afganistan și chiar interzicerea homosexualității. Radicale sau moderate, toate aceste partide sunt acum foarte departe deocamdată de vreun succes la urne.

Dar creșterea continuă a comunităților musulmane, mai ales pe baza migrației, ar putea schimba în curând această situație. Iar atunci va fi foarte important pe cine pregeră comunitatea musulmană, pe extremiști sau pe moderați.