Memoriile unui fost lider rebel al comuniştilor chinezi au fost publicate, la patru ani de la moartea acestuia. În cartea "Prizonierul statului: Jurnalul secret al lui Zhao Ziyang" sunt prezentate multe dintre nedreptăţile dintre aprilie şi iunie 1989.

Cartea urma să fie lansată abia săptămâna viitoare, dar în unele librării din Hong Kong ea tinde să devină bestseller. La 4 iunie, se împlinesc 20 de ani de la masacrul de la Tiananmen, când comuniştii au eliberat piaţa cu tancurile. Zhao - un comunist care vedea totul altfel

Marea "greşeală" a comunistului Zhao este că, în loc să participe la meschina înăbuşire a protestului, a trecut de partea zecilor de mii de studenţi din piaţa din Beijing. Atitudinea l-a costat funcţia de partid şi 16 ani de arest la domiciliu.

Ultima sa apariţie publică datează din 19 mai 1989, când i-a vizitat pe tinerii demonstraţi din faţa Oraşului Interzis şi i-a sfătuit să abandoneze lupta, deoarece le se pregăteşte o ripostă violentă.

Mulţi nu l-au ascultat. Tinerii "cuceriseră" piaţa Tiananmen încă din aprilie, când cel mai important lider pro-democraţie, Hu Yaobang, era înmormântat. Ceremonia strânsese în piaţa 100.000 de oameni. O tragedie de neoprit

Ciudat este că, atunci când a mers în mijlocul tinerilor din piaţă, Zhao era însoţit de Wen Jiabao. Adică actualul premier, acesta reuşind să îi convingă la acea vreme pe mai marii comunişti că nu era un aliat al "disidentului" Zhao.

"Stăteam, împreună cu familia, în curtea casei mele, când am auzit că se trage continuu. O tragedie care avea să şocheze lumea era acum de neoprit", scrie în memoriile liderului chinez.

Conducerea comunistă de la Beijing începuse deja propaganda, spunând că oprirea acestor "huligani" era esenţială, pentru continuarea creşterii economice. "Am spus că cei mai mulţi dintre oamenii din piaţă ne cereau să corectăm lipsurile pe care le aveam, nicidecum nu voiau să răstoarne sistemul politic", adaugă Zhao, chiar dacă, până şi astăzi, liderii de la Beijing pomenesc de o încercare de lovitură de stat.

Deng vs Zhao

Între 1987 şi 1989, Zhao a fost secretarul general al Partidului Comunist şi propunea o serie de reforme pentru a da o faţă mai populară comunismului chinez. Chiar dacă el era mintea din spatele schimbării, eticheta era fostul lider suprem Deng Xiaoping. Un profesor de istorie chineză de la universitatea Harvard, Roderick MacFarquhar, le-a spus jurnaliştilor de la The Independent că o analiză atentă "arată că arhitectul marilor reforme era Zhao, nu Deng".

O decizie a ultimului ducea la excluderea din partid al lui Zhao, fără vot şi fără congres. Comuniştii spuneau că nu vor să repete dimensiunile cultului personalităţii din "era" Mao, dar Deng chiar asta făcea. Fără incomodul Zhao, al cărui tată era un recunoscut simpatizant al ideilor liberale, toată atenţia era centrată pe el, liderul suprem.

"China va avea nevoie de democraţie parlamentară"

În China, cartea este publicată de New Centură Press, editură deţinută de Bao Pu, fiul unuia dintre apropiaţii lui Zhao, Bao Tong.

"Le va da mult de gândit şi vor fi nevoiţi să se îngrijească de supravieţuirea partidului", a spus acesta, citat de Reuters. Criticile operei sunt şi ele favorabile. Comentatorul politic chinez Perry Link notează că anii de încarcerare i-au dat lui Zhao posibilitatea de a reflecta profund asupra locului Chinei în istorie. "La final, vedem că Zhao este mai profund decât oricând. Partidul Comunist va trebui să renunţe la monopolizarea puterii. În cele din urmă, China va avea nevoie de democraţie parlamentară".

Comuniştii recunosc doar 23 de morţi

În Piaţa Tiananmen au murit între 2.000 şi 3.000 de protestatari, potrivit unei estimări a Crucii Roşii. Guvernul chinez recunoaşte însă doar 23 de morţi.

"Ar fi greşit ca partidul nostru să nu facă tranziţia de la un regim potrivit războiului la un regim potrivit unei societăţi democratice" - Zhao Ziyang, decedat în 2005.

Surse: The Independent, Reuters, Wikipedia, chinapage.com