Emilian Isaila: "Ce inseamna „Evenimentul zilei” pentru tine? Fac pariu ca nu te-ai intrebat niciodata."

Din 1992 si pana acum nu te-ai intrebat niciodata. Din 1992 incoace a fost acolo, in prima linie a tarabei cu ziare. L-ai cumparat pentru a citi, pentru a afla, pentru a te distra. A fost un bun prieten care te-a insotit fara sa stii prea multe despre el. Te bazai pe faptul ca incearca sa afle adevarul, pentru ca tu nu ai timp, esti ocupat cu viata. El iti spunea cum a fost ucis Ioan Luchian Mihalea. Te anunta de venirea minerilor. Spunea povestea lui Emil Constantinescu, cel care l-a invins pe eternul Ion Iliescu pentru a dezamagi, mai apoi, o natiune.

„Evenimentul zilei” a fost acolo, inchinan-du-se la faptul divers, imbratisandu-l pe Michael Jackson si insotindu-l pe Corneliu Coposu pe ultimul drum. Ca un prieten de nadejde, si-a facut intotdeauna datoria. A gresit de multe ori si mai greseste. Dar intotdeauna a actionat cu buna-credinta, incercand sa strabata drumul intortocheat al adevarului.

„Evenimentul zilei” va ramane intotdeauna un simbol al nelinistii si cautarii in interesul publicului. Fiecare director sau redactor-sef care a trecut pe aici si-a propus sa aiba cel mai bun ziar posibil. Cristoiu a mizat pe senzational, Nistorescu, pe spiritul de fronda, Ionescu, pe forta echipei.

Iata-l pe prietenul tau - un ziar care semana in 1992 cu „Universul” anului 1938, care s-a desprins de faptul divers, incercand astazi sa-si gaseasca pozitia de lider al presei independente.

S-ar putea sa nu fii de acord, dar stii ca e asa pentru ca ai citit intr-o dimineata despre „factorul” Elena Udrea in politica romaneasca, in alta despre „independenta” lui Bogdan Chirieac sau despre „inteligenta diplomatica” a lui Cioroianu. E bine sa te trezesti dimineata stiind ca ai un prieten care-ti poate spune povestea in caz ca esti nedreptatit, furat si dispretuit de putere. E bine sa stii ca are cine sa scrie despre politistii corupti, despre judecatorii mituiti, despre privilegiile politicienilor, despre esecul sistemului de sanatate si despre smecheriile imobiliare facute cu terenurile statului. E bine, desi de multe ori nu te uiti decat peste titluri.

Au trecut 15 ani, si din vechea echipa mai sunt foarte putini in actuala redactie, dar spiritul inceputului a ramas intact. Acea neliniste de a fi intotdeauna primii, de a nu rata o poveste, de a o spune clar, raspicat si pana la capat s-a pastrat. Cred ca jumatate dintre jurnalistii care au intre 35 si 40 de ani au trecut prin redactia  „Evenimentului zilei”.

A fost prima facultate de jurnalism de dupa 1989. Primul lucru pe care trebuia sa-l faci de cum treceai pragul era sa te chinuiesti sa scrii repede, succint si clar. „Sa inteleaga un copil de 12 ani.” Am descoperit ca acesta e un principiu universal valabil, care se aplica de la „New York Times” la „The Sun”. Daca vi se pare floare la ureche, intrebati un editor cate ore pierde pe zi cu claritatea textelor.

Nu stiu ce viitor va avea „Evenimentul zilei”. E ca si cum te-ai intreba ce viitor va avea Romania. Poate exagerez, dar, la naiba, e chiar ziarul unei tari. Stiu doar ca multi jurnalisti sunt mandri ca au trecut pe aici si, o recunosc sau nu, duc spiritul ziarului cu ei.

Ce inseamna „Evenimentul zilei” pentru tine? Fac pariu ca inseamna ceva.

De acelasi autor, cititi si blogul  „Stockholm 330”, la www.evz.ro/isaila