Ioan Aurel Pop, despre clasa politică: „Nu mai există apelul la competență”

Ioan Aurel Pop, despre clasa politică: „Nu mai există apelul la competență”Clasa politică. Sursă foto: AI

România are nevoie de oameni care să gândească dincolo de următorul ciclu electoral și să construiască proiecte pentru viitorul țării, consideră istoricul Ioan Aurel Pop. Invitat de Dan Andronic în emisiunea „Evenimentul Istoric”, acesta a vorbit despre pierderea meritocrației, lipsa competenței în instituții și diferența dintre un simplu politician și un om de stat.

De ce nu mai are credibilitate clasa politică românescă

Discuția a pornit de la credibilitatea clasei politice și de la modul în care funcționează sistemul electoral. Ioan Aurel Pop a susținut că reprezentativitatea redusă a unor aleși contribuie la ruptura dintre cetățeni și instituții.

„Într-o localitate lumea nu dă doi bani pe Consiliul Local și pe primar dacă aceste instituții au fost alese cu 15% din voturi”, a spus istoricul.

El a dat exemplul scrutinului într-un singur tur, unde un candidat poate câștiga chiar și cu un procent relativ mic din totalul alegătorilor.

„Unul poate să obțină 15%, altul 12%, altul 10% și tot așa, ăla cu 15% a câștigat, salutare. Așa ceva nu se poate. E unul din motivele, și repet, unul, pentru că mai sunt, pentru care clasa politică românească n-are credibilitate”, a afirmat Ioan Aurel Pop.

„Clasa politică românească e compromisă”

Istoricul și-a exprimat direct opinia asupra situației.

„Din acest punct de vedere, clasa politică românească e compromisă, după părerea mea, în acest moment”, a spus acesta.

Dan Andronic a intervenit și a susținut că problema ar fi mai largă: „Nu clasa politică românească este compromisă, ci sistemul politic românesc.”

Ioan Aurel Pop a fost de acord cu această nuanță. „E corect”, a răspuns el. Istoricul a indicat apoi una dintre cauzele pe care le consideră fundamentale. „Nu mai există apelul la competență.” Potrivit lui, numeroase domenii nu mai funcționează pe baza unei competiții reale.

„În multe locuri nu se face concurență. Nu există un sistem concurențial care să-i promoveze pe cei merituoși”, a afirmat Ioan Aurel Pop.

Dan Andronic și Ioan Aurel Pop

Dan Andronic și Ioan Aurel Pop. Sursă foto: captură video

Meritocrația, motorul dezvoltării

Istoricul a apelat la exemple din trecut pentru a explica importanța competiției. El a arătat că trecerea de la societatea medievală, bazată în mare măsură pe privilegiul nașterii, către lumea modernă a fost însoțită de afirmarea meritului și a concurenței.

„Meritul a fost salvarea societăților”, a spus Ioan Aurel Pop.

În opinia sa, dezvoltarea economică și socială a fost posibilă atunci când oamenii au început să fie recompensați pentru capacitate și rezultate, nu doar pentru apartenența la o categorie privilegiată.

„Societatea a prins această competiție, această concurență și lumea a mers bine”, a afirmat acesta.

Politicianul se gândește la alegeri. Omul de stat, la țară

Spre finalul discuției, Ioan Aurel Pop a reluat o definiție pe care spune că a auzit-o de la istoricul Răzvan Theodorescu.

„Din păcate, noi avem azi în fruntea României numai oameni politici sau, mai rău, politicieni”, a relatat Pop.

Întrebat care este diferența dintre aceștia și oamenii de stat, răspunsul citat de istoricul Ioan Aurel Pop a fost:

„În timp ce politicienii se gândesc la viitoarele alegeri, oamenii de stat se gândesc la viitorul țării.” Ioan Aurel Pop a continuat cu o întrebare adresată indirect clasei politice actuale: „Câți oameni care ne conduc se gândesc, prin discursurile lor, prin felul în care își fac cunoscute intențiile, la viitorul acestei națiuni și la viitorul acestei țări?”

România are nevoie de reprezentanți care să pună întrebări

Istoricul a legat această lipsă de oameni de stat și de modul în care România este reprezentată în relația cu instituțiile europene.

În opinia sa, reprezentanții țării trebuie să fie capabili să analizeze deciziile luate la nivel european și să ceară explicații atunci când acestea afectează interesele României. El a criticat situația în care deciziile sunt preluate fără o analiză adaptată realităților interne.

„Reprezentanții noștri acolo ar trebui să se ducă să spună clar: domnule, așa ceva nu se poate aplica. Noi aplicăm directive care sunt spre binele comunității și comunitatea generală numită Europa, dar și comunitatea numită România”, a spus Ioan Aurel Pop.

În viziunea istoricului, diferența esențială dintre politician și omul de stat rămâne perspectiva: primul este concentrat asupra următoarelor alegeri, în timp ce al doilea trebuie să gândească dincolo de mandatul său și să urmărească interesele țării pe termen lung.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]