Potențial energetic distrus sub pretexte ridicole. Investiții românești de 189 de milioane de euro, blocate de Rețeaua Soros
Editura Evenimentul si Capital

Potențial energetic distrus sub pretexte ridicole. Investiții românești de 189 de milioane de euro, blocate de Rețeaua Soros

Autor: | | 2 Comentarii | 3555 Vizualizari

Un proiect dezvoltat de Hidroelectrica a fost blocat de instanță la cererea a două organizații care luptă pentru protecția mediului și a raftingului pe Jiu. Investițiile erau aproape finalizate la decizia instanței. În același timp, în Defileul Jiului continuă defrișările, lucru care, se pare, scapă autorităților și organismelor de protecție a mediului. Unul dintre ONG-urile mamă care au atacat în instanță lucrările de pe Jiu este finanțat de guvernul olandez și guvernul german și este în strânsă colaborare cu fundația Stefan Batory a filantropului George Soros.

La începutul anului, o știre venită din partea a două ONG-uri invada redacțiile. Asociațiile Bankwatch România și Neuer Weg au câștigat în instanță procesul pentru anularea autorizațiilor de construire emise pentru două hidrocentrale pe râul Jiu. Conform celor două ONG-uri, proiectul, promovat de SC Hidroelectrica SA, este amplasat în interiorul Parcului Național și Site-ului Natura 2000 „Defileul Jiului”, punând în pericol toate speciile protejate în interiorul acestora.

Iată care a fost decizia magistraților bucureșteni: „Soluția pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017”.

Erau aproape gata

Proiectul Hidroelectrica a fost demarat înainte ca România să fie acceptată în Uniunea Europeană. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul LivezeniBumbești” au fost aprobați prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004. Era vorba despre realizarea a două hidrocentrale mai mari (CH Bumbeşti şi CH Dumitra) şi a unei microhidrocentrale (Livezeni).

Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării, cu un consum mediu lunar de 200 kWh/ lună, în condiţiile în care tot mai multe voci autorizate din sectorul energetic spun că România are deja probleme în a-şi asigura consumul de energie electrică, mai ales în perioadele de vârf de consum. În momentul în care Curtea de Apel a emis decizia prin care, de facto, se opreşte tot, hidrocentrala de la Dumitra era realizată în proporţie de 98%, iar cea de la Bumbeşti de 90% pentru construcţie şi de 70% pentru echipamente.

Contactat telefonic fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza a declarat: „Referitor la aceste hidrocentrale îți pot spune că le-am păstorit și eu vreo patru ani. Este un proiect foarte important pentru Hidroelectrica, pentru hidroenergetica românească și pentru România. Nu vorbim despre niște microhidrocentrale, cum în mod eronat au scris câțiva colegi de-ai tăi. Vorbim totuși despre două centrale mari, două și nu trei, care înseamnă 66 de megawați, putere instalată. O microcentrală are până într-un megawatt. Istoric, așa, ele au plecat în 2004, prin atribuirea unui contract către Romelectro și Hidroconstrucția, prin încredințare directă, cum se făcea pe vremea aia. Valoarea contractului a fost de 98 de milioane de euro, și cele două centrale trebuiau puse în funcțiune în 2008. Eu am venit la Hidroelectrica în 2012, odată cu deschiderea insolvenței, și am constatat că: erau decontați 132 de milioane de euro și rest de executat 45%. S-a depășit bugetul inițial, dar de făcut s-a făcut jumătate din muncă. La momentul acela, consorțiul Romelectro și Hidroconstrucția mai cereau pentru finalizare 100 de milioane de euro, deci ar fi ajuns la 230 de milioane de euro. Evident, am refuzat să dau banii ăștia. Am renegociat contractul și mai trebuia să le mai dăm doar 50 de milioane de euro și ar fi ajuns la cost total de 180 de milioane de euro”.

Hidroelectrica avea toate avizele

La momentul demarării proiectului, în 2004, Hidroelectrica avea toate avizele necesare. Remus Borza a adăugat: „Cele două ONG-uri au dat în judecată Hidroelectrica încă de pe vremea mea. Noi am câștigat în primă instanță, după care eu, în 2016, am plecat pentru că s-a închis procedura. Sigur, sunt foarte multe ONG-uri și asta este o problemă în România și dacă tot ne place să vorbim de transparență în ceea ce privește finanțarea ONG-urilor, ca și a partidelor politice de altfel, din punctul meu de vedere la fel ar trebui să operăm și în cazul ONG-urilor. Unu, pentru că sunt câteva sute de mii de ONG-uri. Doi, că multe ONG-uri spală bani. Trei, că multe ONG-uri sunt finanțate de niște entități din afară, care au alte interese decât interesul public sau interesul național, în detrimentul unor instituții ale statului român. Acum nu vreau să merg atât de departe în ceea ce privește ONG-urile care au atacat în instanță, dar, la momentul 2004, când s-a demarat planul de investiții, iarăși un aspect important, toate investițiile Hidroelectrica sunt lucrări de interes public, sunt investiții strategice ale statului român, aveam toate avizele inclusiv cel de mediu”.

Legea nu se aplică retroactiv, lucru omis de magistrați

Prin Hotărârea de Guvern 1.581/ 2005 a luat ființă Situl Natura 2000 Defileul Jiului, lucru care reglementează clar statutul de arie protejată, fără a lua în calcul investițiile strategice demarate de statul român pe Jiu. Fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a spus:

„Referitor la cele de pe Jiu, niște băieți deștepți nu mai pot face rafting, care a dus la blocarea unei investiții a statului român, care la momentul ăsta se ridică la 189 de milioane de euro. Nu putem să ne batem joc de aproape 200 de milioane de euro, ai țării. Inclusiv judecătorii ăștia, care judecă în necunoștință de cauză, fără aibă minime cunoștințe în materia economică, deși salariile lor babane sunt finanțate de la companiile strategice ale statului român. Ei au lumină acasă sau la birou și iau după ureche hotărâri. Deci nu poți îngropa o investiție doar pentru că niște băieți nu au pe unde să se dea cu bărcuța. Pentru că se aplică legislația de la momentul demarării investiției. În 2004, noi nu eram în Uniunea Europeană. La momentul respectiv, Hidroelectrica își obținuse toate avizele necesare, inclusiv de mediu. Dacă ulterior se schimbă legislația secundară, legea nu retroactivează decât cea favorabilă condamnatului. Legea în materie de contencios sau de materie civilă nu retroactivează! Cele două obiective Dumitra și Bumbești trebuiau puse în funcțiune. Gândiți-vă câți bani a pierdut Hidroelectrica din 2008, când trebuiau să fie gata până în prezent. Bătălia nu este pierdută. Dar vis-a-vis de superficialitatea și modul defectuos în care se face justiție în România, și nu doar în materie penală. Hidroelectrica, va trebui să se conformeze și să ceară un nou aviz de mediu sau să ceară o revizuire pe cale extraordinară”.

Lupta ONG-urilor cu fabricile de cherestea, tărăgănată în instanță

Într-o postare pe pagina de internet a ONG-ului, Neuer Weg, Hans Hedrich spune: „Marile fabrici de debitare și prelucrare a lemnului, gen Holzindustrie Schweighofer, Egger, Kronospan, Kastamonou, sunt proiectul „Roșia Montană” pentru păduri. Din păcate, de peste 4 ani ne luptăm în instanță pentru oprirea uneia dintre cele 3 mari fabrici ale Holzindustrie Schweighofer, construită ilegal la Reci/ Covasna, cu urmări destructive pentru mediu, micile afaceri și societate, în zona de impact. Ar fi de dorit ca instanțele să ia, în sfârșit, o decizie corectă și în aceste spețe, tergiversate parcă intenționat. Daunele colaterale ar fi și în acest caz pierderi de câteva zeci de milioane de euro, pentru investitor – investiție pe care și-a recuperat-o parțial cu prelucrarea de lemn tăiat ilegal/nesustenabil”. Neuer Weg mai spune că „Personal îmi doresc ca Defileul Jiului și viitorul său (natural) să servească ca un precedent și punct de reper pentru schimbările necesare de paradigmă economică în România. Ca membri ai UE vom urma, vrând-nevrând, tendințele din acest spațiu economic și cultural-civilizatoriu. Renunțarea la proiectele de amenajare de pe Defileul Jiului, oprirea și desființarea unor fabrici gen „Schweighofer” sau renunțarea la extragerea gazelor de șist, ne vor racorda și sincroniza și mai mult la Europa viitorului. În această perspectivă, investiția „pierdută” de 150 de milioane de euro de pe Defileul Jiului nu va fi chiar… pierdută. …Asta și ca răspuns la afirmațiile penibile ale unui oficial, susținător al proiectului, conform căruia, ONG-urile ar fi niște entități ce nu ar dori binele sau dezvoltarea țării… Din contră! Doar că ne-o imaginăm eventual altfel decât domniile voastre: sustenabilă, performantă, creativă, legală, respectuoasă față de mediu și societate”.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate