Trăim astăzi efectele proiectului asumat de profesorul de fizică Klaus Iohannis, ajuns președinte de țară. Ne-a promis o Românie Educată și a eșuat două mandate cu acest proiect. În acest an, efectul devastator se vede în universități: mii de locuri bugetate au rămas neocupate în toată ţara. Foștii liceeni nu mai vor să fie studenți. Sau nu mai pot fiindcă părinții nu au bani.
Am mai scris într-un articol că, deși știu din traficul online că românii n-au chef să citească despre ce se va întâmpla cu școala copiilor lor, eu o să scriu fix despre asta. Majoritatea covârșitoare a adolescenților nu va citi un articol de presă, pentru că ei sunt conectați la TikTok sau la podcasturile din online unde rar se discută despre școală și formarea profesională.
În acest punct i-a adus tot strategia dezastuoasă a politicienilor care s-au perindat pe la Ministerul Educației și prin Parlament în ultimele trei decenii de democrație. Din petice, unele bune, unele rele, nu se poate dezvolta un învățământ viabil și care să genereze performanță. Au atenționat de-a lungul timpului chiar și profesori din licee sau universități. Iată că am ajuns în punctul critic!
Abandonul universitar depăşeşte 30% în unele facultăţi din România. În acest an, la sesiunea din vară, s-a văzut clar că interesul liceenilor pentru mediul universitar a scăzut serios. Numărul candaţilor a scăzut cu aproape 20% la nivel naţional. Universitarii speră ca în sesiunea de la sfârșitul acestei luni să se ocupe măcar lucurile bugetate, căci pentru cele cu taxă opțiunile vor fi minime.
Motive pentru care tinerii nu vor fi studenți
Tinerii nu mai vor să fie studenți la facultăți precum Fizică, Biologie, Chimie, Științe Politice, Limbi Străine, Teologie, unele specializări din cadrul Universității de Agronomie sau din Politehnică. Sfătuiți de părinți sau conectați la informații de pe piața muncii, nu văd în aceste domenii obținerea unor job-uri care să-i satisfacă financiar și să le ofere o carieră de viitor.
Conectați la tehnologie, tinerii știu unde există pericolul ca Inteligența Artificială să mature locuri de muncă. Își văd profesorii în stradă protestând pentru salarii și suplimentarea orelor de muncă sau știu din experiența proprie cât de neatractiv este sistemul de învățământ ca metodologie și organizare.
Copiii de la țară nu merg către Universitatea de Agronomie fiindcă știu că la ei în comună sau sat nu vor găsi un loc de muncă pe măsura pregătirii: inginer horticol, medic veterinar, inginer de îmbunătățiri funciare. Alții dintre ei, nu au acces la învățământul superior din cauza banilor. Părinții, țărani care își asigură traiul din mica agricultură, nu au venituri să-și trimită copilul la facultate. Ne place sau nu, ne-am întors în timp la Moromeții lui Marin Preda.
Ministrul Daniel David ne-a promis un raport pe Educație, care nu-i
La scurt timp după numirea Guvernului Bolojan, s-au derulat câteva interviuri cu ministrul Educației, prof. univ. psiholog Daniel David, rector al UBB Cluj-Napoca. Este o personalitate a lumii universitare internaționale, având propria expriență de predare în facultăți americane. Dar măsurile pe care le-a luat în aceste trei luni au generat protestele din stradă și amenințarea cu greva general în învățământ.
În interviurile de care aminteam, ministrul David promitea că va reveni, în luna mai, cu un raport după ce face evaluarea a ceea ce a moștenit. Spunea că vrea să vadă ce merge prost ca să știe ce să corecteze. Doar că acest raport asupra sistemului de educație și cercetare nu-i, nu l-a făcut public ministrul.
Viziunea asupra învățământului superior
O să reamintesc ce viziune avea Daniel David la început de mandat despre mediul universitar, fiindcă am scris și atunci un editorial despre „schimbarea la față” a Educației în mandatul Guvernului Bolojan.
„Legea învățământului superior și legea învățământului preuniversitar se bazează și operaționalizează acel proiect (al președintelui Iohannis). În acele legi, după mine, unele lucruri sunt bune, altele poate vor trebui amendate. Dar hai să vedem în această perioadă cum funcționează, cum implementăm actele subsecvente și după aceea vom vedea ce funcționează și trebuie ce trebuie să amendăm. (…) Dacă ești înțelept și cunoști practicile internaționale, legea e suficient de flexibilă să-ți permită hotărâri de guvern și ordine de ministru care să te ducă acolo unde vrei să ajungi”, a explicat ministrul Daniel David.
Un gen de „înțeleg cum, nu înțeleg de ce” – comentasem și în mai. Acum, după ce am constatat jalea absenteismului de la admiterea în facultăți și am aflat procentul abandonului universitar, întreb: Unde vrei să ajungi, domnule ministru? E păcat și dacă rămân goale hotelurile alea transformate în cămine studențești ale Universității BB din Cluj, despre care au scris colegi din presă, dezvăluind o afacere imobiliară.
