INTERVIURILE 2+1. Şefa magistraţilor din România: "Politicienii vor să pună mâna pe Justiţie". Pivniceru şi-a depus cerere de pensionare | VIDEO

Judecătoarea Alina-Nicoleta Ghica (37 de ani), preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, este nemulţumită de presiunile făcute de politicieni asupra Justiţiei. Într-un interviu acordat EVZ, aceasta spune că sunt vânate posturile cheie şi că Mona Pivniceru şi-a depus o cerere de pensionare.

Ce părere aveţi despre declaraţiile publice făcute de Victor Ponta, despre controlul Parlamentului asupra CSM-ului. Cum vi se par aceste declaraţii şi ce spun magistraţii? Bineînţeles că declaraţia domnului Ponta este una politică cu iz electoral, firesc, suntem în preajma alegerilor parlamentare. Ceea ce pot să vă spun este faptul că, la acest moment, construcţia legislativă actuală nu permite demararea şi punerea în practică a unui astfel de proiect şi, atâta vreme cât Constituţia statuează principiul separaţiei puterilor în stat, conţinutul declaraţiei este, fără să-mi fie teamă de termen, o utopie. Aţi văzut că, mai nou, Parlamentul a anunţat că se va face o comisie de anchetă privind "abuzurile" pe care le-ar fi comis procurorii care anchetează frauda la referendum. CSM a avut de-a lungul timpului o poziţie constantă împotriva audierii în Parlament a procurorilor. Cum comentaţi? Abuzurile unui magistrat nu pot fi cercetate nici măcar de CSM, ci doar de Inspecţia Judiciară. Cu atât mai puţin o comisie parlamentară se poate substitui unui astfel de organism pe care legiuitorul l-a vrut şi mai independent din luna mai, anul acesta. Consiliul s-a manifestat încă din anul 2007 în mod constant, în acest sens, afirmând faptul că niciun magistrat, judecător sau procuror nu poate răspunde decât, în situaţiile disciplinare, în faţa Inspecţiei Judiciare, iar în situaţiile de săvărşire a unor infracţiuni în faţa organelor competente. Deci şi o asemenea iniţiativă parlamentară este, din punct de vedere al actualei legislaţii, neconstituţională. Deci această comisie parlamentară care se va constitui, nu poate decât să solicite Inspecţiei CSM-ului ca să-i dea anumite relaţii... Orice persoană interesată, şi o comisie parlamentară, şi un parlamentar, şi un preşedinte de comisie poate solicita Inspecţiei Judiciare cercetarea unui magistrat atunci când îl bănuieşte de săvârşirea unei abateri disciplinare. Dar ca o comisie parlamentară sau de altă natură să ancheteze magistraţi, indiferent că solicită sau nu solicită dosare de la instanţe sau parchete, este contrară legii şi Constituţiei. Deci nu există nicio posibilitate să vedem audiaţi în Parlament procurori precum Daniel Morar, Laura- Codruţa Kovesi sau anchetatorii direcţi ai cazurilor? Acum, orice cetăţean poate să se ducă şi să răspundă în faţa unei comisiei parlamentare. Dar, din punctul meu de vedere, un magistrat nu poate fi obligat să se ducă să răspundă în faţa unei comisii parlamentare. Este exclusă posibilitatea ca un procuror să fie audiat de comisia parlamentară, pentru că am înţeles, din explicaţiile dumneavoastră, că e anticonstituţional. Şi dacă totuşi Parlamentul merge pe varianta lui, ce veţi face? După redactarea acestei hotărâri analizăm conţinutul, efectele acestei hotărâri şi, după cum bine cunoaşteţi, Consiliul poate sesiza Curtea Constituţională cu existenţa unui conflict de natură constituţională între puterile statului. Dacă Parlamentul înţelege să audieze magistraţi în legătură cu dosare în curs, cu anchete în curs, acest aspect este, în mod evident, o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat care atrage existenţa unui astfel de conflict ce urmează să fie judecat de către Curtea Constituţională. NUMIREA PROCURORULUI GENERAL: "O să vedem dacă a fost o procedură de faţadă" Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a demarat o procedură de numire a procurorului general al României. Această procedură credeţi că este transparentă? Nu pot aprecia asupra gradului de transparenţă a procedurii, pe etapele care sunt strict în sarcina ministrului Justiţiei. La nivel de aparenţe se vrea o procedură transparentă. Depinde de cum va înţelege ministrul Justiţiei să-şi stabilească componenţa Comisiei de evaluare a candidaţilor şi care vor fi criteriile urmărite în evaluarea candidaturilor. Ceea ce pot să vă spun, sunt sigură că, la nivelul activităţilor care se află în competenţa Secţiei pentru procurori a CSM, toate activităţile se vor desfăşura într-un mod cât se poate de transparent. Credeţi că este vorba de o procedură de faţadă sau este una bine intenţionată? Au existat critici atât din interiorul sistemului, cât şi din partea reprezentanţilor Comisiei Europene. S-a încheiat prima etapă a procedurii. Urmează, dacă mă întrebaţi pe mine, cea relevantă, respectiv a analizării candidaturilor. Din ceea ce am parcurs din cuprinsul comunicatului pe care l-a dat Ministerul Justiţiei, astfel cum plenul CSM a hotărât în şedinţă publică, există aspecte evident criticabile. Urmează ca, după finalizarea procedurii, să vedem dacă, aşa cum se vehiculează, a fost o procedură de faţadă sau a fost o procedură care a urmărit alegerea celor mai buni candidaţi pentru funcţia de procuror general şi procuror-şef. Dacă ar fi să fie o farsă, cum a denumit-o Daniel Morar, fostul şef al DNA, o farsă pentru ce? E greu probabil, la început de mandat, să-ţi asumi responsabilitatea numirii în funcţii atât de importante. Eu sper însă ca, urmând criteriile pe care le-a agreat doamna ministru împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu Secţia de procurori din cadrul CSM, să nu se ajungă într-o asemenea situaţie, respectiv să elimine posibilitatea unor buni profesionişti să fie numiţi în astfel de funcţii de conducere, iar în locul acestora să existe persoane care poate nu au veleităţi manageriale. Numirea procurorului general al României ar trebui făcută de ministrul Justiţiei, de CSM sau de o altă instituţie? Recomandarea constantă a sistemului judiciar şi a CSM a fost în sensul întăririi rolului Consiliului în procesul de selectare şi propunere a candidaţilor, ca o consecinţă firească a atribuţiilor date acestui Consiliu prin lege şi Constituţie. Pot să vă spun doar, de exemplu, că în cazul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a preşedinţilor de secţie din cadrul acestei instanţe, propunerea este a Secţiei de judecători din cadrul CSM. Poate că o regândire, la un moment dat, a acestei modalităţi de nominalizare este binevenită. ÎNTÂLNIREA DE LA BRUXELLES: "A fost o discuţie cu asperităţi" Care au fost discuţiile cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, la 25 septembrie la Bruxelles? Au privit şi numirea procurorului general şi a procurorului -şef DNA? Sigur, unul din aspctele discutate cu experţii Comisiei Europene şi cu secretarul general al Comisiei a vizat şi această procedură. Anterior, plenul Consiliului se pronunţase în sensul unei prime evaluări a procedurii propuse de ministrul Justiţiei. Cei de la Bruxelles au apreciat ca oportună şi bine fundamentată hotărârea Plenului CSM în care se relevaseră nişte aspecte care ţineau tocmai de acurateţea şi transparenţa acestei proceduri. Mesajul experţilor europeni şi al secretarului general s-a concretizat pe două paliere: pe de o parte garanţii de ireversibilitate a reformelor judiciare în România, pe de altă parte, întărirea rolului CSM în apărarea independenţei Justiţiei, care din perspectiva reprezentanţilor CE, la acest moment reprezintă un element cheie. Care a fost mesajul Catherinei Day? A fost un mesaj de încurajare, a fost o discuţie extrem de constructivă. Să nu vă închipuiţi că n-a fost o discuţie fără asperităţi. Au existat şi astfel de chestiuni. Noi avem nişte obiective asumate până la sfârşitul acestui an. Noi, Consiliul, am dat toate garanţiile că acestea vor fi respectate. Mesajul, în linii mari, a fost unul de încurajare, de profundă încurajare. A făcut şi alte critici? Au fost chestiuni punctuale discutate. Problemele sistemului judciar, procedura de numire în parchete, abia iniţiată la acel moment. Au fost chestiuni legate de strategia de resurse umane a CSM, dar fondul discuţiei s-a axat pe necesitatea apărării independenţei sistemului judiciar de către CSM, în contextul ultimelor evoluţii. Cum a fost apreciată poziţia CSM în această vară? Poziţia instituţională este reflectată în ultimul raport din iulie anul acesta. A fost remarcată această atitudine a Consiliului, în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar, a judecătorilor şi procurorilor, în general. Cum comentaţi faptul că, spre deosebire de Bulgaria, noi ne-am trezit cu acest raport intermediar în plus, din decembrie? Cred că este consecinţa firească a concluziilor ultimului raport de ţară din iulie 2010. Aţi văzut că mai mult decât necesitatea reformării Justiţiei, în cuprinsul acestui raport a fost subliniată necesitatea neimplicării politicului în Justiţie. Eu cred că de aici pleacă şi necesitatea pe care o simte Comisia de a mai formula încă un raport de ţară. Interviul se continuă în pagina următoare