"Evenimentul zilei TV" iti da in aceasta saptamana o speciala "Intalnire cu vedeta preferata".
De astazi si pana luni, 16 aprilie (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP 1 CP 10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu actrita Monica Davidescu. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 13 aprilie, a ghidului TV.
Urmarita de dans
Monica Davidescu e profesoara de dans clasic in serialul „Cu un pas inainte”, si danseaza in musicalul „Chicago”, de la Teatrul National din Bucuresti
EVZ TV: Musicalul „Chicago” te-a pregatit pentru rolul de profesoara de dans? Monica Davidescu: Da si nu. M-a ajutat enorm, pentru ca, la trei ani de la prima auditie, ma tine inca in priza. La „Chicago” am avut trei antrenori foarte buni, mai intai Ana-Eva Cruellas, coregrafa din Spania, apoi Florin Fieroiu, care lucra in amanunt cu mine toate miscarile pe care le initia Ana pentru coregrafia musicalului, si, nu in ultimul rand, Ioana Macarie, care intretine acum spectacolul cu repetitii saptamanale. Ioana este si coregrafa secventelor de dans din serialul „Cu un pas inainte” de la Pro TV si cea care interpreteaza rolul profesoarei de dans modern, asa ca as putea spune ca am „antrenorii” cu mine toata ziua. Cu atat mai mult cu cat cele doua „maini drepte” ale Ioanei, Nadia si Lelia, sunt in distributia „Chicago”.
De unde crezi ca vine succesul filmului „Ticalosii”, in care ai tot rol de balerina? A contat covarsitor distributia? Cred ca publicul vine sa-si vada favoritii intr-un nou film, dar in acelasi timp cred ca subiectul filmului de fictiune care il conecteaza pe spectator 100a cu realitatea a contat foarte mult. Scenariul, realizat de Serban Marinescu, regizorul filmului, este dureros de real si amaraciunea ca ceea ce e pe ecran se intampla si in viata te urmareste si dupa sfarsitul filmului, te marcheaza.
Inainte sa te indrepti spre teatru ai lucrat o vreme ca invatatoare. Cum era Monica Davidescu invatatoarea? Mi-a placut acel an de „catedra”. Am considerat ca si eu, alaturi de elevii de clasa a II-a si a IV-a, invat din nou, relaxat, prin joaca si inventii care sa te aplece mai mult asupra caietului sau cartii. Trecerea de pe-o zi pe alta de la apelativul „Monica” la „domnisoara invatatoare” m-a responsabilizat si am facut tot ce mi-a stat in putinta sa ii invat sa se bazeze pe ceea ce deprind la scoala si in viata. Imi aduc aminte cu mare placere de excursia organizata la Bran si de serbarea de sfarsit de an care avea 16 momente cu poezii, cantece, dansuri, piese de teatru, povesti dramatizate, cor, carnaval. La serbare a participat intregul sat. Atunci am invatat sa-i ascult pe copii, sa stiu sa ma joc cu ei, ca sa fiu de-a lor.
Cum s-a produs imprietenirea ta cu scena de teatru? In ce rol te-ai simtit cu adevarat confortabil? Fiecare rol are greutatea lui. Poti zice ca nu ai decat doua scene si totusi acestea sa te solicite mai mult decat o piesa intreaga. Tin la fiecare rol pe care l-am facut si mi-e greu sa fac un clasament. Totusi, rolul de debut a insemnat enorm si il voi tine minte mereu: Hellen Jones din „Machinal”, in regia lui Alexander Hausvater. Asa cum imi voi aminti intotdeauna cu mare placere de Roxie Hart din „Chicago”, in regia lui Ricard Reguant, care a insemnat debutul in musical, sau de Ana din „Take, Ianke si Cadar”, in regia lui Grigore Gonta. Iar daca intri in pielea personajului, indiferent care e acesta, atunci pe scena esti „acasa”.
Faptul ca Aurelian Temisan, sotul tau, a concurat la „Dansez pentru tine” te-a facut sa accepti sa joci in serialul „Cu un pas inainte”? Nu are legatura participarea lui la emisiune cu distribuirea mea in serial. Chiar daca tot dansul este in prim-plan in cele doua proiecte, acestea sunt independente si au ca legatura comuna doar locatia, studiourile Media Pro de la Buftea, si postul care le difuzeaza.
Recomandările noastre
