Vestea creşterii indicelui Robor a lovit ca un trăsnet la sfârşitul săptămânii trecute. Cei mai afectaţi vor fi românii care au credite în lei, jumătate dintre acestea fiind luate prin programul Prima Casă. La finalul anului 2016 peste 5 milioane de români aveau credite în lei. Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a mai atins această valoare în 21 ianuarie 2015. În 25 octombrie 2016, indicele avea valoarea de 0,69%. Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Miercuri, indicele a atins nivelul de 1,25%, iar vineri a ajuns la 1,58%. Practic, indicele Robor a crescut de 2,3 ori în doar un an de zile.

Argumentele BNR sunt demontate de Gheorghe Piperea

Reprezentanţii BNR au pus această creştere pe seama faptului că în pia- ţă este o criză de lichidităţi. „Avem de-a face, pe de o parte, cu o diminuare temporară a lichidității din sistem, legată de plățile la buget de la începutul săptămânii și de începutul unei noi perioade de rezerva minima obligatorie”, a spus Horia Braun, economist şef al BNR. Totuşi, el este contrazis de avocatul Gheorghe Piperea, care a scris pe pagina lui de Facebook că “în prezent, în depozite bancare sunt acumulate sume totalizând cel puţin 65 de mld euro. Depozitele bancare pentru aceste sume sunt, practic, neremunerate, dobânzile fiind la niveluri pozitive ridicole (cca 0,2% pe an). Se întâmplă asta pentru că în piaţă sunt prea mulţi bani, ceea ce îi face mult prea ieftini.

De vreme ce băncile au la dispoziţie prea multe lichidităţi, înseamnă că oferta de bani este mult prea mare pentru o cerere în stagnare sau în scădere de creditare. Aşadar, ROBOR, pentru acest motiv, nu ar trebui să crească, ci să rămână constant sau chiar să scadă”. Şi premierul Mihai Tudose a intervenit în acest scandal, susţinând că Banca Naţională trebuia să acţioneze pentru ca acest indice să nu crească: „Cred că colegii noştri sau care ar trebui să fie colegii noştri, ai românilor, de la Banca Naţională au fost plecaţi de acasă. Ar fi trebui să aibă grijă să nu crească (n.r. – dobânda) şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”.

Cum putea interveni BNR

Indicele ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele. Fiind o măsură reală, rezultată din operațiunile făcute în piață, ROBOR ar putea fi influențat de BNR doar prin scăderea ratei dobânzii de politică monetară, care să ducă la o scădere a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare a Băncii Centrale. Numai că dobânda de politică monetară e neschimbată din mai 2015, adică de peste doi ani.