Instituţii care dau împrumuturi cu condiţii lejere pentru firmele începătoare au toate şansele să apară în următorii ani şi în România.

Una dintre puţinele soluţii rapide pentru susţinerea firmelor aflate la început de drum (start-up-uri) şi pentru creşterea numărului de IMM-uri este înfiinţarea unor instituţii specializate care să finanţeze afacerile riscante, de care fug băncile, consideră Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Reticenţa băncilor descurajează afaceri cu potenţial de succes, de o valoare adăugată ridicată, deoarece sunt considerate riscante. În aceste condiţii, banii pentru a pune bazele unui business pot veni de la un un nou tip de instituţii care nu există încă în România, însă ar putea fi înfiinţate în următorii doi ani, a declarat, într-un interviu acordat EVZ, şeful FNGCIMM.

Aceste instituţii, care funcţionează cu succes în ţări precum Canada sau SUA, ar finanţa afacerile promiţătoare, însă riscante.

Potrivit lui Şaramet, trei sunt modalităţile prin care acestea pot susţine firmele începătoare: pot participa alături de iniţiator la capitalul social al companiei, pot finanţa prima etapă a activităţii cu un împrumut cu condiţii foarte flexibile, sau pot finanţa capitalul de lucru de la începutul activităţii.

INTERVIU

Frica de împrumuturi frânează dezvoltarea firmelor

O firmă nou-înfiinţată poate obţine un credit bancar dacă are dovezi că va vinde ce produce. Totuşi, pentru ca sectorul IMM să se dezvolte, trebuie să scăpăm de anumite mentalităţi învechite, spune Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM.

Ce şanse reale de a obţine finanţare are un întreprinzător care vrea să-şi înfiinţeze o afacere? Are o şansă reală dacă proiectul este cu adevărat bun. Adică, pentru bancă nu contează atât rentabilitatea proiectului, cât argumente că veniturile se vor realiza, că există o piaţă, că pot exista contracte care să absoarbă produsele sau serviciile respective şi care să permită rambursarea. Un randament de 5% al unui proiect poate obţine o finanţare mai uşor decât unul cu 18% dacă are o piaţă mai clară şi contracte previzibile pe termen lung mai uşor de demonstrat. Băncile fug de IMM-uri, IMM-urile fug de bănci. Unde se va întâlni oferta cu cererea între aceşti jucători? Se va întâlni numai atunci când fiecare dintre actorii scenariului finanţărilor va înţelege că profitul lui trebuie să genereze profit şi pentru partener. Că riscul pe care şi-l asumă trebuie împărţit, nu transmis în totalitate şi celuilalt partener.

Din cele peste 600.000 de IMM-uri, aproape 90% sunt microî ntreprinderi. Concurenţa în piaţa bancară pe sectorul IMM va fi cel mult pe restul de 10% din cauză că băncile sunt interesate de clienţi în măsura în care le generează venituri. Cu ce greutăţi se confruntă sectorul IMM? În această perioadă, costurile finanţării cresc. În plus, nu s-au definit încă zonele de activitate cu avantaj comparativ pentru noi. Salarile mici nu vor mai fi multă vreme un avantaj.

Este şi o anumită lipsă de instrucţie economică a managerilor: o bună parte dintre ei sunt şi administratori, şi jurişti, şi contabili. Tot cel care coordonează activitatea are o frică ancestrală aproape de a se împrumuta, din cauza fricii de birocraţie şi de costurile mari.

Ce procent din fondurile garantate de FNGCIMM eşuează? Noi, în şase ani de funcţionare, avem cam 1,7% plăţi la portofoliul de garanţii existente.

De la începutul activităţii, am garantat peste 6.500 de societăţi şi am dat garanţii de peste 450 de milioane de euro. Anul trecut am dat aproximativ 190 de milioane de euro garanţii la circa 3.000 de societăţi. Anul acesta am dat deja circa 90 de milioane de euro garanţii şi estimăm că, până la sfârşitul anului, vom depăşi 220 de milioane de euro.