“Europa și țările Uniunii Europene, în general, ar fi putut face ceva care ar fi putut limita impactul și răspândirea coronavirusului în societățile noastre? Răspunsul, din motive întemeiate, este cu siguranță simplu de formulat. E, din păcate, afirmativ și are la bază o serie de erori de evaluare făcute la nivel comunitar încă din luna februarie. Odată cu izbucnirea pandemiei, situația s-a agravat dramatic, arătând întregii lumi că Europa n-a fost  pregătită să gestioneze criza, devenind astfel victima unor deficiențe ale sistemului sanitar care – dacă s-ar fi acționat din timp – ar fi putut fi evitate.

Europa se simțea ca o fortăreaţă

În luna februarie, la nivelul UE a avut loc o reuniune privind starea de pregătire a sistemelor de sănătate din țările Uniunii Europene, aşa cum a scris agenția de știri Reuters. Concluzia trasă în acel moment a fost că Europa se poate considera o fortăreaţă, deoarece deţine unul dintre cel mai bine pregătite sisteme de sănătate din lume și are toate instrumentele – mănuși, măști și ventilatoare pulmonare – necesare pentru combaterea pandemiei și asigurarea unei îngrijiri adecvate.

Nu este clar ce s-a întâmplat între timp, ştim doar că după numai o lună, sistemul de sănătate european – în ciuda securității inițiale – s-a prăbușit, tranformând Europa în noul focar de infecţie al lumii (cel puțin pentru moment). Cu toate acestea, este clar că la baza colapsului au existat unele erori foarte grave de evaluare care au contribuit la coșmarul prin care trecem astăzi.

Nu numai că măsura extremă de blocare pentru limitarea infecțiilor a fost implementată prea târziu, dar deficitul de echipamente medicale și de igienă a fost factorul distinct care a aruncat Europa în acest dezastru al sectorului sanitar destinat să continue pentru o lungă perioadă de timp. Iar senzaţia că, dacă am fi acționat din timp, totul ar fi fost gestionat mai eficient, apare pe zi ce trece din ce în ce mai evidentă: mai ales dacă privim ceea ce se întâmplă în restul lumii.

Cifrele „lejere” din China au fost înșelătoare

O ipoteză care exista chiar de la început, dar ale cărei dovezi au sosit abia în ultimele săptămâni (când pentru noi (italienii) era deja prea târziu) era aceea că datele comunicate de China privind numărul persoanelor contaminate şi a celor decedate ar fi putut fi „atenuate” de autoritățile apropiate Partidului Comunist Chinez. Președintele american Donald Trump, care a întâmpinat în Statele Unite aceleaşi probleme cu care ne confruntăm noi în Europa, a vorbit despre numere „lejere”, o subestimare care a jucat un rol fatal.

În baza datelor comunicate de guvernul chinez, autoritățile medicale au subestimat numărul „viitorilor pacienți”, precum și capacitatea agentului patogen de a se răspândi în rândul populației. Un factor care a jucat un rol cheie în special în primele săptămâni, când măsurile timpurii ar fi fost în măsură să limiteze mai mult amploarea crizei. Deși în prezent acuzația împotriva Chinei nu poate fi validată prin date palpabile, senzaţia este că, dacă Beijingul ar fi colaborat mai activ – chiar cerând ajutor internațional – multe complicații ar fi putut fi rezolvate mai ușor, fără a aștepta ca problema să devină globală.