Editura Evenimentul si Capital

Echinocțiul de toamnă, echilibrul atât de necesar. Planeta Neptun. Horoscop

Radu Ștefănescu
Autor: | | 3 Comentarii | 11402 Vizualizari

Horoscop Astrologia nu este deloc uşoară. Se învaţă toată viaţa prin practicare neîntreruptă, studiu permanent şi cercetare a Cosmosului. Este un mod de viaţă, un mod de gândire: holistic, explorator, enciclopedic, moralizator şi mobilizator! Iar cine nu observă mereu cerul cu telescopul, sau măcar cu ochii liberi, acela nu este astrolog, sau astronom, este altceva, poate, analist!

22,23 septembrie

Horoscop Pe 22 septembrie s-au născut Michael Faraday, Erich von Stroheim, Anna Karina, starețul Dionisie Ignat, Augustin Buzura, Alice Botez, Dumitru Ghiaţă, Grigore Cobălcescu. Pe 23 septembrie s-au născut Gaius Octavius Augustus Cezar, Bruce Springsteen, Ray Charles, Ion Gheorghe Maurer, Alfred Margul Sperber, Sofia Vicoveanca, Şerban Ionescu, George Mihăiţă, Eugenia Bădulescu.

Horoscop În calendarul creştin ortodox, pe 22 septembrie, sunt Sfinţii: Teodosie, mitropolitul Moldovei, Foca, Isaac şi Martin, iar pe 23 septembrie, este Zămislirea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, Sfintele Xantipa şi Polixenia.

Pe 23 septembrie, la ora 04:54:00 Soarele trece, în mod convenţional, din zodia Fecioarei în cea a Balanţei. Este echinocţiul de toamnă, sfârşitul verii şi începutul toamnei. Soarele traversează ecliptica în mersul său descendent, aparent, pe cer. Pe 25 septembrie ziua este egală cu noaptea. (sursă Observatorul Amiral Urseanu, sub semnătura Dr. Harald Alexandrescu).

Un weekend ca o punte între două zodii, între două anotimpuri. Un prilej de recăpătare a echilibrului.

Vai, cât imi lipseşte Harald, vorbesc cu el și îmi răspund tot eu, cum cred că ar fi vorbit el, apoi pun mâna pe mobil şi o sun pe doctorul în astronomie şi matematică, Irina Predeanu, ca să comentez ce am văzut pe cer şi să vorbim de ale astrologiei în care era... doctor! Nu-mi răspunde nimeni... Cum nici Corvin Sângeorzan, cel care mi-a dat primele noţiuni de astronomie/astrologie nu-mi mai răspunde la scrisori... Au fost titani, noi suntem nişte epigoni, nişte pigmei!

Tradiţional, în jurul echinocţiului de toamnă se aflau o seamă de sărbători, adunări, festivaluri, prin care românii celebrau roadele muncii lor. Aveau loc târguri vestite şi se pecetluiau contracte, căsătorii şi alianţe. Dictatura lui Carol I şi apoi cincizeci de ani de nihilism au distrus tradiţiile, dictatorii se tem de popor şi nu doresc să se strângă multă lume într-un loc.

Poporul român a fost un popor vesel şi muncitor care ştia să se distreze, dar în primul rând ştia să munceasă. Şaizeci de ani de dictatură şi treizeci de ani de aşa-zisă „democraţie” au distrus tradiţia, au mutilat sufletul poporului, l-au nenorocit mult mai mult decât cei patru sute de ani de dominaţie islamică turcească. Să ne amintim de reacţia bunului Rege, Dumnezeu să-l odihnească, când s-a întors din exil, în România: „Poporul, unde este poporul meu?”

Dar să lăsăm analiza coloniei care este România în seama sociologilor şi a politologilor... Cu toate că nu știu care dintre ei sunt mai stupizi. Iată, marii analiști politici se miră cum de nu l-au dat jos pe Liviu Dragnea, așa cum fuseseră plătiți să spună la tv, sau să scrie. Nu vorbesc despre horoscoapele mele, ele nu m-au înșelat niciodată, dar până și un moldovean din creierii munților avea informații mai bune și mai adevărate decât cele vânturate de respectivii babuini, vorba maestrului Cristoiu.

Vă eram dator cu ceea ce m-ați întrebat, mulți dintre domniile voastre. Ei, bine:

Zodiile sunt perioade de timp în care se consideră că cei născuţi au unele caracteristici asemănătoare. Zodiile "europene", caldeene, au dimensiunea a circa treizeci de zile. Circa, pentru că anul are 365 de zile şi o pătrime, iar zodiacul are numai 360 de grade, 12 zodii a câte 30 de grade fiecare! Chinezi consideră o zodie = un an. Mayaşii aveau 20 de zodii într-un an. Şi exemplele pot continua.

Deci, zodiile sunt stabilite în funcţie de caracterul, convingerile, obiceiurile şi religia populaţiilor din zona geografică respectivă. Zodiile sunt fructul Pământului, nu cine ştie ce constelaţii şi proiecţii celeste! Altă dată o să vă povestesc, de fapt am mai făcut de câteva ori lucrul acesta, cum s-au stabilit zodiile şi de ce unele constelaţii au primit numele lor!

Trecerea dintr-o zodie în alta nu se face brusc. Există câte trei zile, din zodia care se sfârşeşte şi zodia care începe care se numesc cuspe, cuspide. Persoanele născute în acele perioade au caracteristici din ambele zodii.

De exemplu, o persoană născută pe 22 septembrie, ar trebui să se recomande ca fiind Fecioară-Balanţă, sau Fecioară cu influenţe din Balanţă!

Stabilirea exactă, la limită, dacă eşti născut într-o zodie, sau alta se poate face numai cu ajutorul computerului, pe cazuri individuale. Există mai multe calendare, în spaţiul nostru creştin cel puţin două: iulian şi gregorian. Mai există şi diferenţa dintre timpul sideral şi cel convenţional. Şi diferenţa dintre timpul real şi cel local. Să ne amintim că adăugăm o zi la patru ani (an bisect) pentru a compensa diferenţele, care însă se strâng treptat.

Vedeţi, astrologia nu este deloc uşoară. Se învaţă toată viaţa prin practicare neîntreruptă, studiu permanent şi cercetare a Cosmosului. Este un mod de viaţă, un mod de gândire: holistic, explorator, enciclopedic, moralizator şi mobilizator! Iar cine nu observă mereu cerul cu telescopul, sau cu ochii liberi, acela nu este astrolog, sau astronom, este altceva, poate, analist!

Dacă credeţi că ceea ce vedeţi la televizor este astrologie, este la fel cum aţi crede că iarna este ceea ce vedeţi în bibeloul acela drăguţ, în capsula cu lichid şi cu fulgi albi de plastic!

Astrologia pe zodii pe care o comit şi eu aici are multe în comun cu ceea ce condamn! A apărut la sfârşitul secolului XIX din singurul motiv de a oferi publicului iluzia democraţiei. Iată, un serviciu, o ştiinţă grea şi secretă de care se bucurau numai regii este acum la dispoziţia maselor! Trăiască zodiile!

Şi, bineînţeles, a devenit imediat o industrie, un mod de a face bani, pentru oportuniști!

Dar, când este 23 septembrie, vă spun, în fiecare an, aceiaşi poveste, cu mereu noi adăugiri, o s-o repet mereu pentru că este frumoasă, este un moment când omul a fost mai aproape de Dumnezeu, decât de ”planeta maimuțelor”.

"Evenimentul Zilei" din 23 septembrie 1846 a fost că astronomul german Johann Gale a descoperit planeta Neptun. Mare lucru, o să spuneţi, s-a uitat prin lunetă şi a descoperit! Nu, nu este deloc aşa, dragi lupi, padawani şi hobbiţi. Când te uiţi printr-o telescop, un refractor, sau un reflector, vezi imens de puţin din bolta cerească, un punct acolo, mai puţin de un grad de con solid, uneori nici 0,10 dintr-un grad.

Trebuie să ştii unde să te uiţi!

Iar onorabilul astronom german avea o bănuială... trimisese cu un an mai înainte o scrisoare şi teza lui de doctorat marelui matematician (şi mare astrolog) specializat în mecanica celestă, francezul Urban Le Verrier, care observase, prin compararea efemeridelor planetei Uranus ca aceasta are o perturbaţie în mişcare ei, care însemna existenţa încă unei planete exterioare. Pe 23 septembrie, dimineaţa, în anul 1846, Johann primeşte răspunsul francezului, trimis pe 18 septembrie (ce bine mergea poşta pe atunci) cu indicaţia precisă unde să se uite pe boltă în preajma momentului echinocţiului de toamnă, la o oră foarte precisă.

Johann Gale era asistentul lui Johann Franz Encke la Observatorul Astronomic din Berlin. Dispuneau de un refractor celebru, un Fraunhofer de 22,5 cm. O bijuterie, cum astăzi nu se mai fac, cu lentile polizate manual prin metoda franjurilor de interferenţe şi lipite cu celebrul balsam de Canada.

Profesorul Encke era sceptic, i-a spus tânărului Johann cu ironie: "Uită-te unde a zis francezul, dacă vezi ceva, o planetă, să ştii că-i dau numele tău!"

A rămas în istorie, ca unul dintre momentele astrale, relatarea făcută de Johann Gale. Stătea singur, bun, era şi studentul care îl ajuta, dar el se simţea singur în faţa Cosmosului. Simţea ostilitate în noapte, omul avea să mai fure o taină a Lui Dumnezeu şi întotdeauna demonii se opun. Noaptea, în cupola observatorului din Berlin, ce aventură! Aparatele sclipeau rece şi misterioase, în întuneric. Pentru că, dacă nu ştiţi, astronomii, astrologii, profesioniștii, sau amatorii, în fine, toţi care care observă cerul direct, fac nişte exerciţii de adapatare a vederii, la întuneric complet, ca să-şi ascută ochii să poată descoperi corpurile cereşti ce abia scânteiază undeva departe la distanţe imposibil de cuprins cu mintea noastră, cea omenească.

Johann Gale se uita neliniştit la cele două ceasuri, extrem de precise, pe care le avea observatorul, ceasuri cu limbile fosforescente. Trebuia să se uite pe cer exact la ora stabilită de Le Verrier, în exact punctul de pe cer indicat de francez.

Se uită din nou la ceas. Îşi dă seama că nu a potrivit refractorul. Se ridică repede şi varsă ceaşca de cafea parfumată. "Semn rău!" se gândeşte el. Dar, a greșit, a fost un semn foarte bun. Apoi, cu ajutorul studentului Heinrich Louis, pune la punct refractorul de 22,5 cm.

Apoi nu se mai gândeşte la nimic. Exact la momentul precizat, la numai un grad de arc de cerc diferenţă, la limita dintre constelaţiile Capricorn şi Vărsător, Johann vede o... planetă!

Timp de patru nopţi, toţi astronomii din Berlin, cu toate refractoarele și reflectoarele mari, urmăresc corpul celest descoperit de Johann la coordonatele respective şi apoi spun într-un cor: da, este o nouă planetă!

Şeful lui Johann îi aduce un tort şi îi spune că îşi va respecta promisiunea, ceea ce a şi făcut, comunicând descoperirea lui Johann Gale la prestigioasa Academie germană.

Toată viaţa Johann Gale a luptat ca descoperirea să-i fie atribuită şi francezului Urban Le Verrier spunând: "este uşor să ajungi cu ochii, acolo unde altcineva a ajuns înaintea ta cu mintea!" Ţineţi minte vorbele acestea, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, sunt vorbele unui om înţelept şi modest! De aceea a refuzat ca numele lui să fie asociat cu numele noii planete descoperite de el şi a ales un nume din mitologie: Neptun, puternicul săpân al oceanelor, fratele lui Jupiter-Zeus. Doar şi celelalte planete purtau numele unor zei greco-romani!

Neptun este ceea ce astronomii numesc o planetă grea, iar astrologii o planetă colectivă. Are o masă de 17,24 de ori mai mare ca a Pământului. Un bărbat de o sută de kilograme ar cântări pe suprafaţa lui Neptun aproape două tone. Practic, oasele astronautului nu ar rezista şi nici inima, ar fi strivit. NASA a proiectat, visătoare la lungi călătorii interplanetare, deocamdată interzise din cauza tehnologiei primitive, ei bine, a desenat nişte exoschelete, nişte armuri electromecanice care să-i ajute pe astronauţi într-o posibilă, dar puţin probabilă, vizită pe Neptun. Să mai menţionăm că „anul” pe Neptun are 164,8 ani tereştri iulieni, iar distanţa maximă de Pământ este de 4,738 milioane kilometri, cea minimă este de 4,274 milioane kilometri.

Din punct de vedere astrologic, Neptun a fost descoperit când existau în lume mai mulţi astrologi de foarte bună calitate, oameni de ştiinţă, majoritatea astronomi şi matematicieni. Aşa încât a fost uşor să se dea o personalitate astrologică noii planete descoperite. Sigur, a durat cam trei ani de zile, pe atunci nu existau computere şi baze de date. Astrologii jumătăţii de secol XIX au folosit efemeridele, formule de mecanică crească, rigla, compasul şi raportorul şi multe enciclopedii şi cronologii istorice. Au văzut, în decursul istoriei omeneşti scrise, retroactiv, în ce zodie se afla Neptun când s-au petrecut diferitele evenimente istorice. Şi au făcut corelaţiile respective.

Unii astrologi moderni, contemporani, sunt de părere că nu se poate lua în consideraţie perioada dinaintea descoperirii. Ei cred că o planetă influenţează, direct sau sincronic, numai dacă este cunoscută de toată lumea. Ţine un pic de principiul practicii magice, în care o prezicerile, sau blestemele, nu funcţionează decât dacă sunt cunoscute. Ştiute de cât mai multe persoane. Carl Gustav Jung spunea că, în acest caz, subconştientul colectiv funcţionează ca un amplificator psihic în vederea realizării actului respectiv. Cam teatral, pentru gustul meu, dar să nu ignorăm puterea colectivului, a subconștientului!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Horoscop

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI