HORIA-ROMAN PATAPIEVICI: Dupa referendum

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Horia-Roman Patapievici: "Esecul tentativei de a-l demite pe presedinte impune ca unica solutie logica si morala alegerile anticipate".

Primul lucru care sare in ochii celor care s-au uitat la televizor Duminica, dupa anuntarea rezultatelor referendumului din 19 Mai, este confuzia jurnalistilor si deruta politicienilor. Al doilea este spiritul fals - politicienii care au fortat demiterea presedintelui si jurnalistii care i-au incurajat sustin acum cu nonsalanta ca albul e negru si ca negrul e alb.

Pentru orice minte normala, adevarul referendumului este limpede: coalitia celor 322, in care a fost angrenat si guvernul, a pierdut fara echivoc (25% sustinere), iar presedintele Basescu a castigat zdrobitor (75% sustinere). In fata unui asemenea rezultat, cei mai vocali avocati ai demiterii presedintelui au amutit; iar jurnalistii care le tineau isonul au schimbat de macaz.

Unii, precum inimitabilii de la Antena 3, nu si-au putut ascunde nici consternarea, nici amaraciunea, nici incompetenta: nu au putut comenta rezultatul referendumului decat repetand neajutorat ca cifrele mint, raportarile sunt false, iar realitatea este urmarea unei tradari si consecinta unei conspiratii. Astfel, lasitatea, iresponsabilitatea, spiritul fals si ipocrizia au fost principalele instrumente prin care sustinatorii coalitiei anti-Basescu si-au recunoscut, implicit, eroarea.

Jurnalistii si politicienii pentru care pana la victoria sa in referendum Traian Basescu era in cel mai bun caz „Basescu”, cand nu de-a dreptul „marinarul”, au redescoperit politetea si au inceput sa-l numeasca „presedintele Basescu”. Cum spunea Napoleon, „la force n’est jamais ridicule”, insa numai oamenii lipsiti de calitate isi regasesc politetea numai atunci cand raporturile de forta se restabilesc. Sunt cateva concluzii clare ale referendumului.

(1) Electoratul a dezavuat fara echivoc Coalitia celor 322. Ce inseamna aceasta? Intrucat suspendarea presedintelui s-a bazat pe eliminarea PD de la guvernare, pe schimbarea majoritatii parlamentare, pe alianta PNL cu PSD si pe schimbarea dupa plac a legilor prin votul majoritatii furnizate de coalitia PSD·PNL·UDMR·PRM·PC, electoratul s-a pronuntat cu 3:1 impotriva acestor manevre ale parlamentului si guvernului.

(2) Nu doar ideea Coalitiei celor 322, ci toate partidele Coalitiei celor 322 au fost dezavuate de electorat, in proportii variabile: 60% din electoratul PNL, 50% din electoratul PRM si UDMR, si 20% din electoratul PSD au votat impotriva deciziilor luate impotriva presedintelui Basescu de aceste partide. Prin urmare, avem de-a face nu doar cu o sanctionare a deciziei suspendarii, ci o dezavuare a partidelor care au decis sa-l suspende pe seful statului fara motiv constitutional.  

(3) Dupa toate lucrurile care au fost spuse in campania dinaintea referendumului, unii dintre actorii cei mai implicati in injuriile proferate trebuie sa plece. De ce? Pentru ca anumite lucruri nu pot fi nici uitate, nici iertate. Iar cei care trebuie sa plece, fireste, sunt cei care au pierdut. Din acest motiv, dar si pentru ca toate partidele din Coalitia celor 322 au jucat cartea suspendarii, in mod prosteste, ca si cand ar fi fost unica lor carte, partidele implicate in suspendare, trebuie sa scape de liderii lor.

Toti au fost lideri de infrangere si trebuie sa plateasca pretul politic al erorii. Dupa tot ce au spus despre presedintele Basescu, ei nu mai pot negocia cu acesta nimic, ceea ce inseamna ca in partidele lor nu isi mai pot negocia nici macar propria demisie. Daca ei nu vor pleca de la conducerea partidelor lor, situatia politica ramane blocata.

(4) Referendumul a fost un enorm si costisitor esec. Aceasta se putea anticipa, daca liderii care l-au orchestrat ar fi fost inteligenti. Dar pentru incompetenta lor politica trebuie sa tragem acum toti. Ea a avut penibile consecinte politice asupra imaginii tarii, care a fost compromisa si aruncata in deriziune (iar europarlamentarii PSD care au sustinut in mod mincinos contrariul ar trebui sa-si dea demisia -  fireste, nu o vor face; dar nici respectabili nu vor mai fi), si oneroase urmari economice asupra finantelor ei (referendumul, care pentru Ion Iliescu era o lectie data lui Traian Basescu, a costat 18 milioane de euro -  cu atat am platit luxul pe care si l-au oferit oameni de inteligenta lui Ion Iliescu pentru a face pedagogie cu presedintele Basescu).  

(5) Esecul tentativei de a-l demite pe presedinte impune ca unica solutie logica si morala alegerile anticipate. Eventual, odata cu europarlamentarele, ca sa nu mai risipim banii.

Fireste, mult mai probabila este solutia ilogica si politicianista, prin care actualii lideri compromisi ai Coalitiei celor 322 vor cauta sa negocieze o noua majoritate vicioasa in actualul parlament, un parlament care va intra in istorie prin doua fapte: comportamentul huliganic si las la condamnarea comunismului, in 18 Decembrie 2006; si coalizarea, in vederea demiterii  fara motiv constitutional a presedintelui, a unor partide pe care numai declasarea morala le poate tine laolalta: infratirea gretoasa a UDMR cu PRM, subordonarea PNL fata de PSD, defilarea PSD cu PRM si coabitarea tuturor cu „solutia imorala”, PC.

Toate acestea trebuie sa inceteze, iar electoratul trebuie sa aiba posibilitatea sa aleaga din nou, de data aceasta in deplina cunostinta de cauza a oamenilor si  a partidelor cu care are de-a face.