Calin Hera: "Cea mai tampita idee care ii putea veni acum premierului sau ministrului de externe era aceea de a nascoci rapid o strategie gen „Eterna si fascinanta Romanie”, in limba italiana."
Cea mai trista dovada de diletantism e aceea ca ministrul de externe chiar a gandit un astfel de plan de iesire din criza... Ce-ar fi trebuit sa faca ministrii romani de interne si de externe (si nu ma refer numai la nefericitii de David si Cioroianu) inainte de criza „Mailat”? Ce-ar fi trebuit sa faca macar inainte de deschiderea granitelor? O gramada de lucruri. In primul rand, sa-si puna problema.
Ce-au facut, stiind ca peste trei milioane de romani traiesc in strainatate? Au stat cu bratele incrucisate, bucurosi ca „stranierii” trimit in tara, anual, miliarde de euro. S-au bucurat, marunt, ca printre cei plecati se afla si cateva mii de infractori. „Sa se spele cu ei pe cap italienii si spaniolii, si austriecii”, si-au zis si s-au felicitat ca statistica a intregistrat scaderi ale ratei infractionalitatii in Romania.
Acum, cazul „Mailat” i-a lovit fix in crestet si a sunat a gol. Altfel cum poti interpreta ideea ministrului de externe, imbratisata initial de premier, care s-a gandit ca acum, cand toata lumea vorbeste despre un criminal roman care a ucis-o pe sotia unui ofiter italian, e momentul sa promoveze imaginea Romaniei in Italia? Cum vrea sa o faca? Sa aduca in fata, in media italiana, „50, 60, 100 de romani de valoare”, sa arate astfel cum sunt romanii cu adevarat.
Sunt convins ca ministrul Cioroianu a fost manat de cele mai bune intentii. Dar e nepriceput, ca sa vorbim eufemistic. Oare chiar isi imagineaza ca poate sa prosteasca pe cineva cu reclame platite? Oare chiar crede ca ar fi cineva care sa cada pe spate afland ca Cioran a fost roman si ar iesi apoi pe strada sa-l imbratiseze pe cersetorul din satra lui Mailat? Orice specialist in PR, daca ar fi fost intrebat, i-ar fi explicat ca o asemenea idee e proasta, ineficienta, naiva, costisitoare, penibila.
A face parada de acest tip, in acest moment, ar dovedi doar o imensa frustrare, ar starni doar zambete ingaduitoare sau dispretuitoare si ar confirma statutul de ruda stinghera, din provincie. Trag nadejde ca Guvernul Romaniei va renunta la acest plan pompieristic. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, seful diplomatiei romanesti a mai iesit in evidenta vorbind vitejeste despre batalioane disciplinare si deportari in Egipt (sunt curios cum a primit declaratia omologul egiptean). E mai degraba ceva grav sau ceva penibil? Cum se spune, Adrian Cioroianu a ratat o foarte buna ocazie de a tacea. Si a ales sa bata campii.
Peisajul grotesc nu-l da insa numai ministrul de externe. Atat premierul Tariceanu, cat si presedintele Basescu ar fi trebuit, daca tot au ajuns la concluzia ca situatia e delicata pentru tara, sa demonstreze ca sunt oameni de stat preocupati, in primul rand, de romani si de Romania, si nu de interesele lor politice. Marunte, pana la urma. Impresia e ca preocuparea principala a fost aceea de a iesi primul pe sticla, sa mai puncteze un pic in sondaje. In acelasi film penibil joaca si Theodor Stolojan, care stie una si buna - sa ceara cu orice prilej demisia vreunui ministru liberal sau a intregului cabinet -, si Mircea Geoana, care le-a mai zis-o o data celor de la putere, dupa aproape o saptamana, si a trimis niste scrisori prin Italia.
O tara trista, plina de umori prostesti.
Recomandările noastre
