drone / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană analizează extinderea competențelor companiilor de utilități și ale operatorilor de infrastructură critică, astfel încât aceștia să poată neutraliza dronele care amenință instalațiile esențiale. Potrivit unei analize Reuters publicate pe 22 octombrie 2026, mai multe guverne europene caută soluții pentru protejarea rețelelor electrice, a căilor ferate și a altor obiective strategice, pe fondul temerilor privind intensificarea atacurilor hibride.
Franța a adoptat deja măsuri legislative în această direcție, în timp ce Germania analizează modificări ale cadrului juridic, iar Austria pregătește competențe similare pentru operatorii de infrastructură. Polonia a făcut pași suplimentari pentru implicarea companiilor în apărarea propriilor instalații. Principala problemă rămâne stabilirea responsabilității legale pentru intervențiile care ar putea provoca victime sau pagube materiale.
O astfel de măsură a fost luată, în luna mai a acestui an, și în Rusia. Atunci, Kremlinul a adoptat o lege care permite băncii centrale și altor instituții financiare importante să se apere militar de posibile atacuri cu dronă din Ucraina.
De ce vor companiile să poată neutraliza dronele
Operatorii de infrastructură critică sunt îngrijorați că dronele ar putea provoca întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică și căldură, cu efecte asupra a milioane de persoane. Experiența Ucrainei, unde atacurile rusești au afectat în repetate rânduri infrastructura energetică, a accentuat preocupările privind vulnerabilitatea rețelelor europene.
Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, organizația europeană a industriei energiei electrice, a avertizat că există riscul unor întreruperi ale alimentării cu căldură în această iarnă, ca urmare a unor atacuri hibride.
Într-un material bazat pe interviuri cu peste 30 de directori de companii, oficiali și experți în drone, Reuters arată că tehnologiile de detectare și neutralizare a aeronavelor fără pilot evoluează mai repede decât legislația care reglementează utilizarea lor.
În prezent, responsabilitatea pentru identificarea amenințărilor și autorizarea unei intervenții diferă de la o țară la alta. În lipsa unor reguli clare, companiile ezită să folosească sisteme care ar putea afecta persoane sau bunuri aflate în apropierea obiectivului protejat.
Franța pregătește un sistem de apărare pentru infrastructura critică
Franța se numără printre statele care au făcut deja pași legislativi concreți. Potrivit Reuters, parlamentul francez a adoptat în august 2026 o lege care permite operatorilor autorizați ai infrastructurilor critice și contractorilor acestora să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor instalații desemnate.
Măsurile vin după mai multe incursiuni ale dronelor în apropierea unor obiective sensibile, inclusiv a bazei de submarine nucleare de la Île Longue, lângă Brest, în decembrie 2025.
Autoritățile franceze urmăresc ca obiectivele incluse pe lista infrastructurilor de importanță vitală să fie echipate cu sisteme de protecție până în 2027. Planul vizează inclusiv operatori precum compania energetică de stat EDF și compania feroviară SNCF.
Guvernul intenționează să pună la dispoziția operatorilor un catalog de sisteme aprobate, adaptate diferitelor tipuri de instalații și amenințări. Printre soluțiile analizate se numără dispozitivele de bruiaj electronic și dronele de interceptare.
Programul de testare coordonat de Systematic Paris-Region, la Brétigny-sur-Orge, a evaluat până în prezent trei integratori de sisteme și 17 soluții de combatere a dronelor, potrivit informațiilor citate de Reuters. Evaluările continuă, în paralel cu eforturile de accelerare a achizițiilor.
Germania și Austria analizează extinderea atribuțiilor companiilor
În Germania, combaterea dronelor intră în continuare în atribuțiile poliției. Ministerul de Interne a declarat pentru Reuters că analizează posibilitatea implicării legale a operatorilor de infrastructură critică și a unor terți în măsurile active de neutralizare a aeronavelor fără pilot.
Un incident petrecut în august la aeroportul Leipzig/Halle a evidențiat riscurile pentru infrastructura civilă. Atunci, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unui avion de marfă ucrainean. Germania a acuzat Rusia în legătură cu incidentul, însă Moscova a negat implicarea.
Austria a anunțat în septembrie planuri pentru acordarea unor competențe similare operatorilor de infrastructură critică, inclusiv companiilor energetice. Ministrul apărării, Klaudia Tanner, a argumentat că statul nu poate proteja singur fiecare amplasament.
Discuțiile reflectă o problemă practică: infrastructura energetică și de transport este distribuită pe suprafețe mari, iar autoritățile ar putea să nu poată interveni suficient de rapid în fiecare situație.
Polonia implică operatorii în apărarea instalațiilor energetice
Polonia a avansat mai mult în această direcție. Potrivit Reuters, operatorii au instalat sisteme de combatere a dronelor și au organizat exerciții împreună cu unități militare și de poliție.
În jurul unor obiective energetice critice au fost stabilite zone cu acces restricționat pentru drone. Unitățile de securitate desemnate care lucrează pentru operatori au primit autorizații pentru a distruge, dezactiva sau prelua controlul asupra aeronavelor fără pilot care pătrund în aceste zone.
Cu toate acestea, reprezentanți ai unor companii de transport al energiei din flancul estic al NATO au declarat pentru Reuters că sunt necesare garanții juridice suplimentare. O intervenție poate provoca daune colaterale, iar companiile vor să știe cine răspunde pentru eventualele consecințe.
Riscul este relevant mai ales în apropierea zonelor locuite sau a altor instalații sensibile, unde o dronă doborâtă ar putea provoca, la rândul său, pagube.
Rețelele electrice sunt vulnerabile la atacuri costisitoare
Companiile energetice își concentrează de ani de zile eforturile asupra consolidării rețelelor și restabilirii serviciilor după eventuale avarii. Extinderea rolului lor către neutralizarea amenințărilor ar reprezenta o schimbare importantă de strategie.
Leonhard Birnbaum, directorul executiv al companiei germane E.ON, a declarat în septembrie că operatorii trebuie să pornească de la premisa că unele atacuri vor reuși, în loc să presupună că toate pot fi împiedicate. Compania operează aproximativ 2.720 de stații de transformare în Germania.
Vulnerabilitatea este amplificată de timpul necesar înlocuirii unor echipamente esențiale. Transformatoarele de mare putere pot avea termene de înlocuire de ordinul anilor, iar avarierea unor componente critice poate menține instalațiile în afara funcțiunii pentru perioade îndelungate.
În regiunea baltică, Lituania construiește o substație fortificată în apropierea graniței cu Rusia. Statele baltice și Polonia investesc, de asemenea, în buncăre, plase anti-drone și stocuri de echipamente greu de înlocuit.
În Polonia, operatorul de transport al energiei PSE patrulează cu elicopterul anumite sectoare ale rețelei de înaltă tensiune, care se întinde pe aproximativ 16.500 de kilometri, și pregătește aeronave mai puternice pentru protejarea unei linii electrice submarine către Suedia.
Finlanda preferă ca securitatea să rămână în responsabilitatea statului
Nu toate companiile susțin extinderea atribuțiilor operatorilor civili. În Finlanda, Asta Sihvonen-Punkka, directorul executiv al operatorului rețelei electrice Fingrid, consideră că protejarea infrastructurii critice împotriva unor asemenea amenințări ar trebui să rămână în responsabilitatea autorităților și a forțelor armate.
Ea a descris acordarea unor astfel de competențe companiilor energetice drept o schimbare majoră, care ar necesita o analiză juridică atentă.
Jari Stenius, responsabil de securitate la compania finlandeză Fortum, a susținut aceeași delimitare a atribuțiilor, afirmând că operatorii energetici ar trebui să se concentreze asupra producerii energiei, în timp ce poliția și armata să gestioneze amenințările de securitate.
Tehnologia evoluează mai repede decât legislația
Sistemele moderne de combatere a dronelor combină senzori, programe de comandă și control și contramăsuri pentru a identifica, clasifica și gestiona amenințările în câteva secunde. Automatizarea devine tot mai importantă, deoarece operatorii nu pot menține echipe specializate în fiecare amplasament.
Totuși, rapiditatea tehnologiei nu elimină dificultățile juridice. Rheinmetall, compania germană din industria de apărare, a declarat pentru Reuters că una dintre principalele probleme pentru operatorii civili este timpul care trece între detectarea unei drone și autorizarea unei măsuri de răspuns.
În Franța, autoritățile urmăresc să simplifice cât mai mult acest proces, inclusiv prin posibilitatea ca personalul de securitate autorizat să declanșeze anumite măsuri automatizate. O astfel de abordare ar necesita însă proceduri clare, sisteme aprobate și delimitarea precisă a responsabilităților.
Recomandările noastre
