Hazii din Chintelnic bantuie ulitele satului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

In satul bistritean Chintelnic exista obiceiul ca, intre Anul Nou si Boboteaza, sa colinde „Hazii”, acestia fiind niste oameni mascati care merg, de regula, inaintea preotului ce sfinteste casele satenilor cu agheasma.

„Hazii” (uratii - n.r.) sunt copii, tineri si chiar batrani care poarta masti. Cel mai adesea, baietii se deghizeaza in fete, iar tinerii travestiti intruchipeaza un alai de nunta. In tot acest timp, batranii spun ca „umbla moartea prin sat”.

Pentru a nu fi recunoscuti, mascatii isi schimba vocile, unii dintre ei interpretand chiar si o scurta sceneta amuzanta. Efortul lor este recompensat de gazde cu pancove si prajituri de post, in cazul in care ei trec pragul gospodariilor in Ajunul Bobotezei, sarbatoare in care nu se mananca de dulce.

Costumele „Hazilor” fie sunt straie populare, fie sunt confectionate din haine vechi. Mastile pentru fata intruchipeaza mosi, babe, doctori, ofiteri, miri, nasi, ursi, catei.

Doliu la Hollywood. Generații întregi i-au urmărit creațiile fără să-i cunoască numele

DNA aruncă în aer „axa” Ciucu – Bolojan. Conexiuni între proiectele imobiliare din Sectorul 6 și "Omul lui Bolojan" din Oradea

Locuitorii din Chintelnic nu-si mai amintesc exact cand a aparut in satul lor aceasta practica magica, ce aduce aminte de Comedia dell Arte. Ei spun doar ca, pe vremea cand nu erau nici curent electric, nici televizoare, sa asisti la spectacolul „Hazilor” era o ocazie pe care nimeni nu voia sa o rateze.

Mascatii isi dadeau pe fata cu funingine sau cu faina de grau si foloseau dinti confectionati din cartofi. Acum, folosesc masti cumparate din comert si parca spaima nu mai este chiar atat de mare. Cu toate acestea, pe strazile satului inca mai circula „Hazii”, obicei cu care se si incheie Sarbatorile de Iarna.

Vanatorii fug de preot

Un alt obicei de Boboteaza se mai tine inca in Valea Jiului. Pe 6 ianuarie, vanatorii din Uricani evita sa se intalneasca cu preotul pentru a primi binecuvantarea cu apa sfintita. Ei spun ca, in cazul in care ar primi botezul, nu ar mai avea noroc de vanat, deoarece exista credinta ca duhurile stau in animalele salbatice si fug de agheasma.

In aceasta zi, vanatorii urca la munte si impusca peste parauri ca sa alunge duhurile necurate. De asemenea, taranii nu mananca nimic in aceasta zi pana ce nu vine preotul sa sfinteasca gospodaria si sa le dea apa sfintita.

Nevestele taranilor din zona nu mai spala rufe timp de opt zile, deoarece se spune ca toate apele pamantului sunt sfintite si este pacat sa le murdaresti.