Cele două companii, prezente şi în România, se află în vizorul Comisiei Europene pentru împărţirea pieţelor de gaze naturale.
Grupul german E.ON, cea mai mare companie privată de utilităţi din lume, ar putea fi amendată de Comisia Europeană (CE) pentru că a împărţit cu firma franceză Gaz de France (devenită GDF SUEZ - n.r.), pe regiuni, pieţele de gaze naturale, potrivit publicaţiei „Der Spiegel”, citată de Reuters. Ambele companii sunt prezente şi în România, controlând împreună peste 92% din piaţa locală de furnizare şi distribuţie reglementată a gazelor naturale.
Autorităţile europene au avertizat conducerea E.ON, cu ocazia unor discuţii la Bruxelles, că grupul ar putea fi amendat, subliniază publicaţia germană, care nu citează sursele informaţiei.
Împărţirea pieţelor face parte dintr- un proiect comun pentru construirea unui gazoduct, potrivit oficialilor de la Bruxelles. E.ON va face apel la orice decizie de amendare şi ar putea ataca, eventual, hotărârea la Curtea Europeană de Justiţie. De altfel, încă din toamna lui 2007, CE anunţa că a declanşat o anchetă oficială atât asupra E.ON, cât şi a companiei franceze GDF SUEZ, suspectate de încheierea unei înţelegeri de împărţire a pieţelor, potrivit căreia grupul german s-ar fi angajat să nu livreze gaze naturale în Franţa, iar GDF să ocolească Germania.
Înţelegere de non-combat în România?
Nemţii de la E.ON şi francezii de la GDF SUEZ sunt prezenţi în România din 2005, când au cumpărat pachetele majoritare de acţiuni la cei doi mari distribuitori locali de gaze, Distrigaz Nord, care operează în nordul şi centrul ţării, respectiv Distrigaz Sud.
Potrivit rapoartelor Autorităţii de Reglementare din domeniu, cele două companii deţineau fiecare, până în luna martie, peste 40% din piaţa reglementată de furnizare a gazelor, în timp ce un număr de alte 36 de companii aveau restul. „Împărţirea pieţei în doi înseamnă cartel 100%, deşi înţelegerile pot fi mai soft acum, pentru că legea dă voie unui consumator să-şi schimbe furnizorul. Având însă reţeaua, distribuitorii pot obstrucţiona accesul altora”, ne-a declarat analistul Jean Constantinescu, fost preşedinte al ANRE.
Potrivit acestuia, un indiciu de „cartelizare” este că, în general, consumatorii locali nu prea şi-au schimbat furnizorul, iar cele două companii „nici nu încearcă să racoleze clienţi una de la cealaltă, să ofere condiţii mai bune”.
„La preţuri sunt foarte concertaţi, cer amândoi (majorări - n.r.) cam la fel, se pot înţelege uşor”, a completat Constantinescu. De altfel, nici când vine vorba despre concesiunile noi scoase la licitaţie, cei doi jucători nu intră unul pe teritoriul celuilalt, potrivit unor companii din piaţă. Cele două firme nu au oferit un punct de vedere.