Sfidare la Ghimeș. Obiectiv istoric reabilitat cu banii Guvernului României, inaugurat sub steag maghiar și ale Ținutului Secuiesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O investiție de peste 1,3 milioane de euro, susținută din banii contribuabililor români prin Compania Națională de Investiții (CNI), a devenit centrul unei controverse majore în județul Bacău.

Reabilitarea fostului punct vamal de la Ghimeș, cunoscut sub numele de “Cetatea Rakoczi” a fost marcată printr-un eveniment oficial din care însemnele naționale ale Statului Român au lipsit cu desăvârșire, generând reacții dure la nivel politic și social. În schimb au fluturat steagurile Ungariei și Ținutului Secuiesc. Este a doua sfidare a Statului, după gestul ministrului Culturi, Andras Demeter.

Ghimeș, urgență națională sau nostalgie istorică

Finalizarea lucrărilor de la Ghimeș a readus în circuitul public fostul punct de graniță care despărțea, în trecut, România de Imperiul Austro-Ungar. Deși reabilitarea a fost finanțată integral de Guvernul României, evenimentul de inaugurare a fost dominat vizual de steaguri ale Ungariei și ale așa-numitului „Ținut Secuiesc”.

Europarlamentarul Dragoș Benea a taxat dur această manifestare, calificând-o drept o „formă grosolană de lipsă de loialitate față de România”. Mai mult, acesta ridică o întrebare legitimă privind prioritizarea fondurilor publice:

Magistrala Albastră. Mii de pionieri au simbolizat grafic portretele lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră

Autostrada Moldovei schimbă harta rutieră a României. A7 se apropie de un moment-cheie

„Nu putem spune că reabilitarea acestei cetăți ar fi fost tocmai o urgență națională, în condițiile în care în județul Bacău avem obiective de o importanță covârșitoare uitate în paragină, precum Conacul Rosetti de la Căiuți sau șantierul interminabil de la Spitalul Județean de Urgență.”

Dragoș Benea. Sursă foto: Facebook

Încălcarea protocolului oficial și a legii

Criticile nu s-au îndreptat doar către organizatori, ci și către autoritățile prezente. Conform legislației în vigoare, primarii sunt obligați să poarte eșarfa tricoloră la evenimentele oficiale unde reprezintă unitățile administrativ-teritoriale.

Lipsa tricolorului și a eșarfelor oficiale a fost interpretată ca o sfidare la adresa statului care finanțează aceste instituții. Absența unei reacții imediate din partea Prefectului și a Președintelui Consiliului Județean Bacău la fața locului a fost, de asemenea, pusă sub semnul întrebării.

Inaugurarea Cetății Ghimeș. sursa: Facebook

Combustibil pentru extremism

Analiza evenimentului de la Ghimeș avertizează asupra riscurilor pe care astfel de „aroganțe” le au asupra climatului social. Ignorarea simbolurilor naționale românești pe propriul teritoriu, într-un cadru oficial finanțat de stat, reprezintă o sursă principală de radicalism.

Oamenii și-au exprimat indignarea pe rețelele sociale, cerând legi mai ferme pentru protejarea demnității naționale. Reacțiile variază de la cereri de amplasare a unor drapele de mari dimensiuni, până la critici privind ignorarea altor monumente istorice românești din zonă, cum este Pichetul de graniță românesc din apropierea monumentului lui Emil Rebreanu.

De ce contează acest eveniment

Din perspectivă administrativă și juridică, utilizarea simbolurilor de stat nu este o opțiune, ci o obligație constituțională. Atunci când un proiect este finanțat prin CNI, acesta reprezintă autoritatea statului român, iar ignorarea protocolului oficial la recepția lucrărilor subminează autoritatea instituțiilor publice.

Analiza se bazează pe observațiile directe ale oficialilor locali și pe documentele de finanțare ale CNI. Criticile vin din partea reprezentanților României în Parlamentul European, care subliniază contrastul dintre investițiile în „nostalgii naționaliste” și nevoile reale ale băcăuanilor. Atitudinea reflectă tensiunea reală din comunitate, unde contribuabilii cer respect pentru valorile naționale în schimbul fondurilor alocate.

Cazul de la Ghimeș rămâne un precedent periculos pentru coeziunea națională. În timp ce dialogul intercultural este esențial, acesta nu poate substitui respectul datorat însemnelor de stat, în special în cadrul unor proiecte finanțate integral de Guvernul României.