Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, este protagonistul unui clip video fals, răspândit pe rețelele de socializare. Este vorba despre fenomenul numit deep fake. Politicianul apare într-un studio de televiziune anunțând că va demola părți ale unor centre comerciale ca să facă loc unei autostrăzi.

Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, vorbește despre intenția sa de a demola părți ale unor centre comerciale. Declarațiile par a fi făcute într-un studio de televiziune, iar acest lucru le dă un aer oficial. Politicianul susține că este nevoie de aceste demolări pentru a face loc unei autostrăzi care să deservească sucevenii și că operațiunea va începe în câteva ore.

„Urmează de mâine să începem construcţia autostrăzii Burdujeni - Obcini cu variantă de ocolire prin Iţcani şi Şcheia. Această autostradă este o prioritate pentru suceveni, ca să le facilităm accesul la mall şi la bazar. Pentru această lucrare va fi nevoie să dărâmăm jumătate din bazar, precum şi o bună parte din Shopping City. Tot de mâine o să începem construcţia unui pasaj suspendat peste Milişăuţi ca să evităm podul care se construieşte de mai bine de patru ani.

Dacă o să apară iar Gheorghe Şoldan cu comentarii la adresa mea să ştie că i-am pregătit o pungă de pufuleţi cu care o să îi îndes gura aia mică şi răutăcioasă. Mai multe detalii o să vă ofer mâine că acum mă duc la Guvern să aprobăm proiectele”, spune politicianul PNL, în clipul de pe internet.

Orașul care riscă să fie primul distrus, în cazul unui război nuclear

Preotul Emil Cărămizaru spune de ce Iisus Hristos apare trist în icoana de Florii

Ne puteți urmări și pe Google News

Gheorghe Flutur victima deepfake

Este suficient pentru cineva care nu-și dă seama că este vorba despre o înșelătorie să intre în panică. Cum așa? Fără nici un anunț prealabil, șeful județului dă ordine de demolare „după cum vrea mușchii săi”.

Doar că nu este o știre adevărată ci un fals. Este un „deepfake”. Este un fenomen care a apărut în urmă cu câtva timp, căruia îi poate pica victimă oricine, de la oameni obișnuiți la politicieni. De altfel, chiar fostul președinte american Barak Obama a picat victimă unui astfel de „deepfake”. Iar acest lucru îl pune pe șeful județului Suceava într-o companie selectă.

Imaginile folosite în acest clip video sunt mai vechi, dintr-o intervenție a politicianului într-o emisiune de la Antena 3.

Explicațiile unui specialist în securitate cibernetică

Un expert în securitate cibernetică a explicat despre ce este vorba și cum putem să ne dăm seama dacă este vorba despre o înșelătorie. Mădălin Dumitru, specialist în acest fenomen a arătat ce trebuie să urmărim, atunci când acem suspiciuni că un clip este fals.

„Primul indiciu ca să îţi dai seama dacă un video este deepfake, mai ales când vorbeşte o persoană, este să te uiţi la buze. Buzele sunt cele care nu sunt sincronizate cu mimica generală a feţei şi cu vorbele. De exemplu, ridurile de expresie nu se mişcă în acelaşi timp cu buzele. Primul semnal, când vorbeşte cineva, este să te uiţi la buze. În general, buzele sunt aplicate. Avem chipul care se mişcă într-o anumită dinamică şi buzele, care formează fraza pe care vrea să o spună, sunt aplicate ulterior şi acolo îţi dai seama”, a explicat expertul la Antena 3.

În al doilea rând, așa cum se poate observa și la falsul Gheorghe Flutur, ochii nu focalizează foarte bine. Privirea protagonistului într-un deepfake rămâne fixă. Nu privește focalizat, așa cum face un om real.

„Orice deepfake are această particularitate că nu poate să focalizeze ca omul. Se uită într-un punct fix, nu se uită focalizat precum o face omul. De la privire şi de la buze, de acolo îţi dai seama dacă este un deepfake”, a mai arătat expertul Mădălin Dumitru.

Cum poate fi recunoscut un deepfake

Un alt aspect care trebuie să dea de gândit este sincronizarea între mimică și vorbele pe care le rostește. Astfel, dacă cineva spune ceva afirmativ, are micro-expresii care confirmă cele spuse în vorbe. În cazul în care există o contradicție între vorbe și mimică, este evident că ceva este necurat.

„Dacă cineva spune ceva afirmativ are prin micro-expresii tendinţa să dea afirmativ din ochi sau să dea din cap. Micro-gesturile sunt în contradicţie cu vorbele, de cele mai multe ori. Pentru că omul a spus în video-ul original altceva, iar în cel fake spune altceva care nu are legătură cu micro-gesturile”, a mai spus Mădălin Dumitru, specialist în cybersecurity.

Practic, deepfake înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Înregistrări video sau audio sunt modificate astfel încât protagonistul să să sune și să arate ca și cum ar fi real. În fapt, este o creație virtuală. Aceste aspecte se pot sesiza și în clipul care îl are protagonist pe Gheorghe Flutur.

Specialiștii în securitate cibernetică spun că deepfake este o combinație între termenii „deep learning”, o caracteristică a inteligenței artificiale, și „fake” (fals). Tehnologia are la bază un concept numit Generative Adversarial Network (rețea generativă adversarială). Aeasta poate fi utiizată pentru a reproduce imagini video și sunet superficial-autentice pentru ochiul uman.