Gheața din Groenlanda dezvăluie poluarea din Roma antică
- Iuliu Vlădescu
- 13 ianuarie 2025, 11:16

Poluarea cu plumb din Roma antică a avut un impact negativ asupra IQ-ului și abilităților cognitive ale populației europene.
Cât de mare era poluarea în Roma antică
Acest lucru a fost descoperit de un studiu al Desert Research Institute (DRI) din Nevada, ale cărui rezultate au fost publicate în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences”.
La baza cercetărilor se află cilindrii lungi de gheaţă extrași din calota polară arctică și care reprezintă o arhivă unică de informații despre trecut. În interiorul lor se află bulele de gaz care oferă date despre temperatura și activitatea solară și vulcanică din perioada în care s-au format.
Cunoașterea datei unei erupții, de exemplu, permite recunoașterea precisă a urmele lăsate în gheață, în timp ce poluanții precum plumbul oferă detalii despre activitatea minieră și industrială. În acest fel, este posibil să se contureze starea atmosferei într-o anumită epocă și potenţialele sale efecte asupra ființelor umane.
Mai exact, cercetătorii de la DRI au examinat înregistrările din trei nuclee de gheață pentru a identifica nivelurile de poluare cu plumb din Arctica între 500 î.Hr. și 600 d.Hr.
Roma, de la Republică la căderea Imperiului
Această perioadă include și ascensiunea Republicii Romane și căderea Imperiului, inclusiv cele două secole de cea mai mare splendoare a Pax Romana.
Cercetătorii au analizat izotopii de plumb din gheață, folosind tehnici de modelare computerizată pentru a urmări nivelurile de poluare a aerului.
Corelând expunerea la plumb cu declinul cognitiv, ei au găsit reduceri probabile ale IQ-ului de cel puțin două până la trei puncte în rândul populației europene.
Cea mai acceptată ipoteză este că principala sursă de poluare în perioada examinată a fost extragerea și topirea galenei, mineralul plumb din care provine argintul. Acest proces de producție emite o cantitate mare de poluanți în atmosferă, care au lăsat urme în gheață.
Poluarea cu plumb, marea problemă
În special, studiul a constatat că poluarea cu plumb a început în epoca fierului și a atins primul vârf la sfârșitul secolului al II-lea î.Hr., la apogeul Republicii Romane.
Odată cu perioada de criză ulterioară, nivelurile de plumb au scăzut drastic și apoi au crescut din nou în jurul anului 15 î.Hr., după întemeierea Imperiului, rămânând ridicate până la Ciuma Antonină (165-180 d.Hr.).
Potrivit cercetărilor, în timpul celor două sute de ani de cea mai mare prosperitate a Imperiului Roman au fost eliberate în atmosferă peste 500 de kilotone de plumb.
„Acesta este primul studiu care preia o înregistrare dintr-un miez de gheață și o inversează pentru a obține concentrațiile atmosferice de poluare și, prin urmare, evaluează impactul asupra oamenilor”, spune Joe McConnell, profesor DRI și autor principal al cercetării.
Laboratorul său Ice Core Laboratory a petrecut zeci de ani examinând coloane de gheață, lungi de până la trei kilometri și jumătate, extrase din terenurile Groenlandei și Antarcticii.

Roma. Sursa foto: Andrea Albanese/ Pixabay
Nivelul de poluare din Roma imperială, nedepășit până în Evul Mediu
În urmă cu douăzeci de ani, McConnell a început să dezvolte aceste metode pentru studiul istoriei recente, iar arheologii s-au adresat profesorului pentru a aplica aceleași tehnici în perioada romană.
Nivelurile de poluare cu plumb atinse în timpul Imperiului au fost depășite în Arctica abia în Evul Mediu timpuriu, la începutul mileniului II. În secolul al XX-lea în schimb, agenții nocivi proveneau în principal din emisiile de la vehiculele care ardeau benzină cu plumb.
După restricțiile de utilizare a acestuia, introduse prin Legea privind aerul curat, adoptată în Statele Unite în 1970, nivelurile de plumb monitorizate în sângele uman au scăzut semnificativ.
În ciuda acestor îmbunătățiri, oamenii de știință au descoperit daune asupra sănătății și dezvoltării cognitive, în special la copiii născuți între 1950 și 1985.
„Pentru medici şi epidemiologi a devenit din ce în ce mai clar cât de dăunător este plumbul pentru dezvoltarea umană”, spune McConnell.
Ce efecte avea poluarea
La adulți, expunerea prelungită la plumb este legată de infertilitate, anemie, pierderi de memorie, boli cardiovasculare, cancer și răspuns imunitar redus.
La copiii mai mici însă, chiar și perioadele scurte de expunere pot provoca o scădere a IQ-ului și dificultăți de concentrare și de obținere a unor rezultate școlare bune.
„Se știe că plumbul are o gamă largă de efecte asupra sănătății umane, dar am ales să ne concentrăm pe declinul cognitiv, deoarece o reducere de două sau trei puncte a IQ-ului nu pare prea mare, dar atunci când o aplici în esență întregii populații europene, este un lucru destul de mare”, explică spune coautorul studiului Nathan Chellman, profesor asociat la DRI.
(Articol de Erica Vailati, Avvenire; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)