Mircea Geoană a dezvăluit, cu ocazia unui eveniment public, care este viziunea sa despre dezvoltarea României în următoarele decenii. Actualul secretar general adjunct al NATO și pozibil candidat la Cotroceni a vorbit, cu această ocazie, despre economie și migrație, despre forța de muncă și orașele mai mici, care s-ar putea să fie motorul dezvoltării în viitor. Un program de stânga, cum era de așteptat, dar care vrea ca statul să intervină mai ales acolo unde nu e profitabil pentru mediul privat să o facă.

Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a deschis joi Conferința anuală a Asociației Proiectul România 2030, intitulată „Puterea Inovării – Reclădind Încrederea, Imaginăm Viitorul”.

Despărțirea de ordinea liberală

„Lumea se schimbă mai profund decât oricând altcândva în Istorie. Nu doar geopolitica și revoluțiile tehnologice și științifice, dar și modelele și teoriile economice care susțin fundația modului de organizare a societăților noastre. Domnia piețelor nereglementate și statul minimal fac loc tot mai mult unei alternative radicale, cu rolul statului augmentat masiv și cu o nouă relație între economie, securitate, tehnologie și societate”, a spus Geoană, la eveniment. 

Pentru România, istoric țara formelor fără fond, această schimbare de paradigmă și adaptarea la noua realitate politică și economică globală va fi extrem de complicată. Dictatura mediocrității și politizarea dusă la extrem a instituțiilor statului împiedică factorul politic să opereze cu fenomene atât de complexe. Iar modelul existent este el însuși greu de deslușit și cu atât mai greu de transformat.

Cum putem reuși în această situație aparent fără ieșire? Indiferent de culoarea politică sau ideologia partidelor aflate la guvernare acum și în viitor, două axe strategice mi se par obligatoriu de urmat pentru a asigura Saltul Istoric de dezvoltare pe care România trebuie și poate să îl realizeze, a mai spus politicianul, cotat foarte bine de sondaje, în cazul în care ar candida pentru Cotroceni.

Geoană vrea un nou model economic, bazat pe orașele mici și medii

„În primul rând, modelul economic de astăzi, cu 70% din PIB produs de primele 12 mari orașe ale țării, și-a atins limita de creștere și efectul de tracțiune pentru restul țării și întreaga economie. O politică energică de ridicare a orașelor de talie medie, de încurajare a conurbațiilor și a sindicatelor de comune, de agregare de investiții în comunele cu vitalitate economică, pentru a iradia și către ruralul mic, este absolut necesară. Punerea într-o logică coerentă a fondurilor naționale, europene, locale și atrase pot face diferența. 

A doua mare axă obligatorie este legată de asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare al societății.

O astfel de politică ar reprezenta și o excelentă oportunitate de a recupla cu țara masiva Diasporă științifică, tehnologică, academică și intelectuală românească. Un Fond de capital de risc, inclusiv de deep tech, pentru tehnologii cu dublă întrebuințare, o Agenție de Inovare care să investească în cele mai promitoare start-up-uri, stimularea proiectelor de cercetare și a consortiilor universitare, crearea unei adevărate piețe de capital de risc pentru inovatorii români, toate trebuie să conducă la ceea ce aș denumi România Innovation Nation. 

Într-o prima etapă, ceea ce ne putem propune este măcar un Stat care Merge,care funcționează la parametri normali în funcțiile sale esențiale și care își alege cu cap politicile economice și sociale pe care le îmbrățișează ca priorități”, a mai spus Mircea Geoană. 

Geoană propune „un Stat Activ, dar Selectiv”

„Un Stat Activ, dar Selectiv în ceea ce face.Și care încurajează sectorul privat să creeze țesutul industrial și antreprenorial de care ducem atât de multă lipsă. Iar atunci când intervine - în dezvoltarea teritorială omogenă a țării sau în inovare - să o facă într-o profundă logică public-privată, ceea ce aș numi Parteneriatul public-public/privat-privat (PPP la pătrat), prin care resursele guvernului și ale autorităților locale și ale capitalului străin și a celui românesc să lucreze coerent și în aceeași direcție”, mai spune posibilul prezidențiabil.

El propune ca statul român să investească în zone în care capitalul privat nu are randamentele sau resursele să investească și numește această idee un „New Deal Românesc” (cu referire la programul socialist al președintelui SUA Franklin D Roosvelt). Geoană crede că astfel de investiții guvernamentale în zonele sprace „va crea stimulente pentru ca marile firme occidentale să prefere în mod explicit companiile românești ca parteneri, furnizori sau subcontractori privilegiați”.

O altă componentă a viziunii fostului politician PSD este „digitalizarea accelerată și completă a sectorului public, a economiei și a societății”.

„România trebuie să-și propună să fie campioana dual-use tehnologies, a securității cibernetice, a securității și independenței energetice și a tranziției către un model energetic sustenabil și respectuos față de mediu și biodiversitate”, mai spune Geoană.

Proiecte pentru energie și agricultură

„Putem produce energie ieftină și curată și să creem locuri de muncă bine plătite în economia verde. Economia circulară, digitalizarea economiei, nu doar a statului, dar și industriile creative vor trebui să-si găsească locul natural în noul model economic românesc”, crede secretarul general adjunct al NATO.

El vorbește și despre „imensul potențial agricol si agro-industrial al țării”, care trebuie valorificat și pregătit pentru mutațiile tehnologice și climatice. Și, propune, de asemenea, ca irigațiile și managementul apelor de ultimă generație să fie introduse de urgență, folosind pe scară extinsă modelul israelian.

„Politicile și fondurile europene sunt elemente de sprijin și nu un substitut al unei viziuni economice și instituționale proprii. PNRR ar trebui să devină un Plan Național, nu doar de Redresare, ci și de Transformare. România trebuie să-și gândească o politică industrială 4.0, care să anticipeze și să îmbrățișeze revoluțiile industriale și tehnologice în plină desfășurare și să le integreze într-un tot armonios”, a mai spus Mircea Geoană.

Geoană vrea un „contract social” mai generos

„O economie competitivă merge mână în mână și se potențează reciproc cu un contract social generos. Investiția în Educație, Sănătate, Infrastructuri și Inovare nu sunt simple cheltuieli bugetare, ci catalizatorii și indicatorii succesului oricărei națiuni. Nu nivelul taxelor este cel care reflectă un anume contract social, ci importanța și calitatea acestor politici și servicii publice, reflectate ca norme și valori în societate”, a mai declarat, la eveniment, politicianul. 

Geoană a vorbit și despre implicarea Bisericii și a ONG-urilor, precum și despre „politici de natalitate ambițioase” și un „plan strategic de recuperare a unei părți cât mai mari din Diaspora românească și moldovenească cu dublă cetățenie”.

De asemenea, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, secretarul general adjunct al NATO crede că România ar trebui să fie selectivă în aducerea de forță de muncă din alte țări. „Experiența butoiului de pulbere pe care stau democrațiile occidentale datorită unei politici necontrolate de atragere de forță de muncă ieftină din Africa și Orientul Mijlociu și Îndepărtat trebuie să ne servească drept lecție despre cum să nu facem în politică noastră de imigrație”, a adăugat Geoană.

Brandul de țară, parte din modelul economic 

„Brandul de țară va trebui să devină parte a noului model economic. Promovând coerent și perseverent un brand care să reflecte adevărata esență a țării și poporului noastru - o țară cu talent în inovare și tehnologie, cu natură superbă și cu oameni creativi - vom face ca exporturile de mărfuri și servicii, dar și de cultură și idei să crească valoarea întregii economii, recâștigând respectul străinătății și încrederea și speranța românilor”, crede posibilul candidat prezidențial. 

El a lansat și o serie de critici la adresa actualei clase politice, despre care spune că trage în jos economia și societatea. „Clasa politică trebuie să-și revizuiască resursa umană”, mai spune Geoană.

Politicianul consideră că acestea ar fi elementele esențiale ale „marșului forțat către top 10 țări în Europa și statutul de economie dezvoltată”.

Discursul în format video, AICI