Ce se întâmplă cu datoriile României în 2027. Alexandru Nazare anunță noi estimări

Ce se întâmplă cu datoriile României în 2027. Alexandru Nazare anunță noi estimăriAlexandru Nazare. Sursă foto: Facebook

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că necesarul de finanțare al României ar putea scădea cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, comparativ cu anul acesta. Potrivit estimărilor prezentate de ministru, statul va avea nevoie de 248 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului și rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență, față de 279 de miliarde de lei în 2026.

România ar putea împrumuta mai puțini bani în 2027, pe fondul reducerii deficitului bugetar și al unui volum mai mic de datorii care ajung la termenul de rambursare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, într-o postare pe Facebook, estimările privind necesarul de finanțare al statului pentru anul viitor.

„Noi semnale pozitive la final de an: în 2027, necesarul brut de finanţare - suma de care statul are nevoie pentru a finanţa deficitul şi a rambursa împrumuturile vechi - este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. Proiecţia vine atât din reducerea deficitului, cât şi din faptul că anul viitor ajung la termen mai puţine datorii decât în anii precedenţi”, arată ministrul pe Facebook.

Alexandru Nazare a afirmat că menținerea acestei tendințe depinde de construcția bugetului pentru 2027 și de modul în care vor fi administrate cheltuielile publice.

Statul are nevoie de 279 de miliarde de lei în 2026. Mai mult de jumătate reprezintă datorii vechi

Necesarul total de finanțare al României pentru anul în curs este estimat la aproximativ 279 de miliarde de lei. Din această sumă, 130 de miliarde de lei, reprezentând 47%, sunt destinate acoperirii deficitului bugetar. Diferența de 149 de miliarde de lei, echivalentul a 53%, trebuie utilizată pentru rambursarea împrumuturilor contractate în anii anteriori.

„În 2026, necesarul total de finanţare este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din aceşti bani, circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar - diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile prevăzute pentru acest an. Restul de 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, trebuie folosit pentru rambursarea unor împrumuturi din anii trecuţi, care ajung acum la termenul de plată. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plăţii datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă „rostogolirea datoriei”. De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar şi atunci când reducem deficitul”, menţionează ministrul Finanţelor.

Datele prezentate de Alexandru Nazare arată că o parte importantă a obligațiilor scadente în 2026 provine din finanțările atrase în ultimii ani. Din totalul celor 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate, 47,4 miliarde de lei provin din împrumuturile contractate în 2025, iar alte 23,4 miliarde de lei din cele realizate în 2024.

Datoriile acumulate în 2023 reprezintă 24,1 miliarde de lei, cele din 2022 însumează 5,1 miliarde de lei, iar împrumuturile anterioare anului 2022 ajung la 49 de miliarde de lei.

economie Romania

economie Romania / sursa foto: ChatGPT

Aproape jumătate din datoriile scadente provin din împrumuturile din 2024 și 2025

Ministrul Finanțelor a arătat că aproximativ 48% din suma care trebuie rambursată în 2026 provine din finanțările obținute în ultimii doi ani.

„Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria de 149 de miliarde, scadentă în 2026, provin numai din împrumuturile contractate în 2024–2025, din care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025. Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică şi dezechilibrele fiscale au restrâns opţiunile României.”, mai adaugă el.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor a utilizat într-o proporție mai mare împrumuturile pe termen scurt pentru a acoperi necesitățile de plată ale statului. Deși au permis asigurarea finanțării la momentul respectiv, aceste împrumuturi au determinat acumularea unor scadențe importante în 2026.

„Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligaţii de rambursare în 2026. De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanţării deficitului din 2026”, afirmă Alexandru Nazare.

De ce continuă România să se împrumute chiar dacă deficitul scade

Alexandru Nazare a explicat că reducerea deficitului bugetar nu înseamnă și dispariția obligațiilor financiare rezultate din împrumuturile anterioare.

Statul trebuie să achite atât datoriile ajunse la scadență, cât și dobânzile aferente. Atunci când împrumuturile vechi sunt înlocuite cu finanțări noi, costurile pot crește dacă dobânzile disponibile pe piață sunt mai ridicate.

„Rambursarea datoriei şi plata dobânzilor sunt obligaţii distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut. Reducerea deficitului limitează acumularea de datorie nouă, însă nu elimină obligaţiile existente. Tocmai de aceea avem nevoie de consecvenţă şi de un buget credibil pentru 2027: pentru a proteja accesul la finanţare şi a crea condiţii de reducere, în timp, a costurilor suportate de buget. Aceasta este „rostogolirea datoriei”: înlocuim împrumuturile ajunse la scadenţă cu altele noi. Nu creşte, în sine, suma datorată, dar dobânda şi termenul noului împrumut depind de condiţiile din piaţă. Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei şi să împovărăm şi mai mult bugetele viitoare”, explică ministrul Nazare.

Câți bani ar putea împrumuta România în 2027

Pentru anul viitor, Ministerul Finanțelor estimează un necesar brut de finanțare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu 31 de miliarde de lei sub nivelul calculat pentru 2026.

Reducerea ar urma să fie determinată atât de diminuarea deficitului, cât și de scăderea valorii împrumuturilor care trebuie rambursate.

„Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanţat, cât şi din diminuarea datoriei ajunse la scadenţă. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment - acestea vor fi corelate cu închiderea execuţiei şi implementarea planului de finanţare din 2026 şi cu forma finală a bugetului pentru 2027”, adaugă Alexandru Nazare.

Ministrul a arătat că bugetul pentru 2027 trebuie să fie construit pe venituri care pot fi realizate, cheltuieli acoperite din resursele disponibile și investiții selectate în funcție de contribuția lor la economie.

Ce spune ministrul Finanțelor despre riscurile pentru bugetele viitoare

Alexandru Nazare a atras atenția că evoluția deficitului și credibilitatea bugetului sunt urmărite de agențiile internaționale de rating.

Potrivit ministrului, respectarea angajamentelor fiscale poate contribui la menținerea ratingului României și la reducerea treptată a costurilor de finanțare.

„În evaluările agenţiilor de rating continuitatea reducerii deficitului şi credibilitatea construcţiei bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul şi să creăm condiţii pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanţare. Această responsabilitate priveşte şi generaţiile următoare. Costurile aferente împrumuturilor de astăzi vor fi plătite din bugetele publice ale anilor viitori. Cu cât limităm acumularea de datorie şi costul dobânzilor, cu atât păstrăm mai multe resurse pentru dezvoltare. Reducerea deficitului înseamnă şi protejarea capacităţii generaţiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc”, subliniază ministrul Finanţelor.