Dronă Rusia / sursa foto: captură YouTube
Din cuprinsul articolului
Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un dialog cu Evenimentul Zilei, incidentul cu drona rusească intrată în spațiul aerian al României, tipurile de UAV-uri folosite de Rusia, capabilitățile radarelor NATO și metodele de neutralizare. Peste orice altă informație, generalul ne avertizează că episodul din Dobrogea va fi urmat și de altele și explică motivele pentru care cetățenii români nu trebuie să intre în panică.
Generalul (r) Alexandru Grumaz susține că există mai multe scenarii care pot sta în spatele evenimentelor recente din Polonia și România.
Alexandru Grumaz. Sursa: Arhiva EVZ
România are radar și proceduri pentru doborârea dronelor
Generalul Grumaz subliniază că decizia de neutralizare a unei drone nu necesită aprobarea președintelui, deoarece există deja acoperire radar multistratificată și proceduri NATO activate.
„Nu este nevoie de aprobarea președintelui pentru doborârea dronelor. Noi avem posibilitatea, pentru că avem o acoperire radar multistratificată, deci o identificare a acestora pe nivele, avem posibilitatea de a descoperi aceste drone. Există la Capul Midia o stație radar a francezilor — MAMBA — care operează în permanență din poligon. Poate detecta o țintă la o distanță de 60 de km, iar reacția cu rachete ajunge la 80 de km. Evenimentul s-a desfășurat în condițiile în care la granița noastră este un război.”
Generalul (r) Alexandru Grumaz a făcut referire la o „acoperire radar multistratificată”. În practică, aceasta înseamnă integrarea mai multor tipuri de senzori: radare de supraveghere la distanță (long-range), radare de urmărire locale (short/medium-range), stații passive și senzori electro-optici. Stația MAMBA menționată de el (un radar francez montat pe Capul Midia) este un exemplu de radar cu rază mare de detectare, capabil să monitorizeze ținte mici la sute de kilometri sau la distanțe utile pentru reacții defensive. Integrarea acestor date într-un centru de comandă permite „identificarea pe nivele”: zbor de mare altitudine, medie sau foarte joasă — esențial pentru detectarea UAV-urilor lente și joase.
De ce contează raza de detectare? Pentru că timpul de reacție scade pe măsură ce ținta e detectată mai târziu: un radar care vede la 60 km oferă mult mai mult timp pentru decizie și pentru a trimite mijloace (avioane, rachete, sisteme C-UAS) decât unul care vede la 10 km.
Tipurile de drone folosite de Rusia
Moscova utilizează mai multe categorii de UAV-uri: drone kamikaze, drone cu încărcătură mare și drone-momeală. Acestea au roluri diferite și pun presiune pe apărările aeriene.
„Rusia lansează trei tipuri de drone: Geran, Shahed și drone momeală, pe care le-au numit (în discuțiile noastre) Gerbera. Aceste drone sunt folosite ca ținte false pentru supraîncărcarea sistemelor ucrainene. Ele au 5 kg de explozibil la bord, spre deosebire de celelalte două care au 50 kg la bord. Aceste drone pot devia de la cursul lor în urma unor interferențe — și mă refer aici la războiul electronic pe teritoriul Ucrainei. Așa s-a întâmplat și în Polonia. Nu cred că au fost îndreptate direct către Polonia.”
Drone Shahed. Sursa foto: Captură video Youtube
Vulnerabilitatea dronelor și rolul antenelor CRPA
Dronele ieftine sunt sensibile la bruiaj și spoofing, în timp ce Shahed-urile au sisteme avansate de protecție electronică.
„Sistemele de drone-momeală utilizează antene simple de navigație prin satelit, care sunt vulnerabile la mijloacele de luptă — suprimarea semnalului sau înlocuirea acestuia (spoofing).
Shahed sunt instalate cu sisteme mai scumpe de combatere a bruiajului, de exemplu antene tip CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna). Este un tip de antenă folosit pentru receptarea robustă a semnalelor GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou. Ce face o astfel de antenă? Controlează electronic direcția de recepție, protejează împotriva bruiajelor și atacurilor de spoofing, îmbunătățește semnalul de la satelit. Din această cauză, dronele-momeală se abat frecvent de la ruta lor. Dar niciodată în număr mare ca în Polonia. Aici îmi pun o întrebare: a fost un test sau o încercare a micilor inamici? Răspunsul eu nu îl știu.”
Tacticile ruso-ucrainene: roiuri, supraîncărcare și economie de forțe
Comandamentele ruse folosesc câteva tactici care vizează supraîncărcarea apărării: lansări în masă (swarms) pentru a forța consumul muniției defensive, combinarea UAV-urilor cu atacuri electronice pentru a devia interceptările și utilizarea dronelor-momeală ca distragere.
Scopul strategic nu este doar distrugerea țintelor, ci epuizarea capacităților de apărare și producerea panicii — elemente ale războiului psihologic despre care vorbește generalul.
Cum pot fi doborâte dronele
România dispune de mai multe soluții pentru neutralizarea dronelor, de la sisteme Gepard la mitraliere aeriene și SHORAD.
„Dronele se doboară cu mitraliere aeriene, cu sisteme Gepard și cu alte sisteme pe care le avem și noi. Există și soluții pe bază de mitraliere stabilizate sau sisteme dedicate de tip CIWS/short-range air defence (SHORAD)”, a explicat Generalul într-un dialog cu Evenimentul Zilei.
Riscul major: prăbușirea în zone populate
Neutralizarea unei drone are riscuri colaterale, deoarece fragmentele sau resturile pot cădea în zone civile.
„Ce consecințe să fie dacă distrugeam drona? Drona poate să cadă într-o zonă populată — e singurul risc. Avioanele au fost decolate de serviciul de luptă în aviația militară. Din comunicatul dat de SL-PA (Statul Major/Serviciul de Luptă al Forțelor Aeriene), rezultă că avioanele trimise în patrulare au descoperit ținta. Tind să cred că decolarea a fost ordonată de CAOC (Combined Air Operations Centre) din Spania, destinat pentru Eurofighter. Concepția SL-PA a fost actualizată cu proceduri pentru interceptarea și distrugerea dronelor de viteză mică.”
GNSS, CRPA, bruiaj și spoofing — scurt explicativ
Multe drone folosesc sisteme GNSS (GPS, Galileo, GLONASS, BeiDou) pentru navigație. Antenele CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna) sunt proiectate să filtreze și să îmbunătățească semnalele primite, reducând vulnerabilitatea la bruiaj (jamming) sau la spoofing (înlocuirea/imitarea semnalului GPS pentru a redirecționa aeronava).
Dronele „momeală” au antene simple, ieftine, ușor de perturbat, astfel că pot devia de la curs atunci când se operează contra-GNSS. Shahed-urile, mai avansate, folosesc soluții care le fac mai rezistente la astfel de atacuri, necesitând eforturi electronice mai sofisticate pentru a le neutraliza.
Counter-UAS (C-UAS): opțiuni și limitări
Există mai multe tipuri de contramăsuri: kinetice (mitraliere, tunuri CIWS, rachete) și non-kinetice (jamming, spoofing, laser, capturare cu plasă). Fiecare soluție are avantaje și riscuri.
-
Mitraliere aeriene / tunuri SHORAD (Gepard, Skyranger): eficiente la distanțe scurte, pot neutraliza UAV-uri mici cu muniție tip AHEAD care dispersează sub-proiectile. Avantaj: cost comparativ redus per intervenție; dezavantaj: muniția produce fragmente și există riscul prăbușirii resturilor în zone populate.
-
Jamming / EW: perturbă GNSS sau link-urile comanda-control, dar poate afecta și servicii civile și poate să nu funcționeze împotriva platformelor cu CRPA sau cu sisteme autonome redundante.
-
Sisteme laser: reduc costul per angajament, dar au limitări privind condițiile meteorologice și necesită putere mare.
-
Interceptare cinetică (avioane/ rachete): eficace, dar costisitoare și cu riscuri mari pentru zborurile civile.
NATO și operațiunea „Santinela Estică”
Pentru a contracara incidentele inevitabile, NATO a activat patrulări aeriene dedicate.
„Ceea ce se întâmplă cu dronele este un război psihologic, care are efecte profunde. Acest episod, al unei drone care ajunge în spațiul nostru aeria, o să se mai repete. Este inevitabil. Din această cauză, NATO a activat operațiuni de patrulare aeriană — denumite, informal, Santinela Estică — care presupun și patrularea aeriană cu misiunea de a doborî dronele. Toate avioanele care zboară deasupra României sunt sub controlul ofițerului de la CRC Balotești.”
Generalul a menționat CAOC-ul din Spania (Combined Air Operations Centre) — unul dintre centrele NATO care coordonează operațiuni aeriene într-o zonă aliată.
De asemenea, „Santinela Estică” reflectă patrulările aeriene și misiunile de descurajare sporite în flancul estic al NATO, care includ și misiuni de protecție împotriva UAV-urilor.
Coordonarea trans-atlantică explică de ce decolarea și interceptarea pot fi activate prin sisteme aliate, în special când sunt implicate forțe de poliție aeriană aliate (QRA — Quick Reaction Alert) și când spațiul aerian și forțele sunt operate în context NATO.
Skyranger, arma anti-drone a viitorului
Generalul descrie un sistem de ultimă generație, dezvoltat de Rheinmetall, special pentru apărarea antiaeriană pe termen scurt.
„Nemții, prin Rheinmetall, au scos un echipament militar care se cheamă Skyranger — candidat ideal pentru doborârea dronelor. Tunul Oerlikon utilizat pe sistemul Skyranger este capabil să tragă cu o cadență foarte mare, cu o rază de acțiune de câțiva kilometri și poate elimina dronele cu o singură rafală. Cheia acestui sistem este muniția AHEAD (sub-muniție), proiectile de 35 mm care explodează înainte de impact, eliberând sub-proiectile care sporesc șansa de a distruge cu succes drona. Primele astfel de sisteme vor fi exportate și în Ucraina în această toamnă.”
Războiul psihologic și lipsa unei strategii europene
Rusia pregătește lansarea masivă de drone pentru a suprasatura apărările ucrainene și pentru a testa flancul estic.
„Rusia se pregătește de un nou pas în războiul cu Ucraina. Este vorba de suprasaturare a spațiului aerian cu drone. Se dorește lansarea a 1.500 de drone.
Trebuie să învățăm, noi cei din flancul estic, războiul cu drone din Ucraina. Europa nu face decât să gestioneze riscurile, nu are o strategie generală. Europenii vor să evite confruntarea directă; dar această abordare nu oferă o cale către un rezultat durabil. Este clar o absență a clarității strategice — ceea ce reflectă o problemă mai profundă. Europa nu a ajuns la un consens cu privire la faptul că menținerea independenței Ucrainei merită o confruntare cu Rusia. Într-un fel, poate e mai bine evitarea escaladării decât angajarea într-un război.”
