Profesorul ieşean Alexandru Stănilă a inventat clădirea pe arcuri şi telescoape, copiind sistemul de la maşinile de mare tonaj. Costă 500 euro/mp şi prototipul va fi construit anul acesta.

Un profesor ieşean a construit casa rezistentă la orice tip de cutremur. Ideea este genială şi banală în acelaşi timp: casa se comportă exact ca un camion care are suspensii şi care dansează pe pământ în caz de cutremur. La un seism mai mare de 6 grade pe scara Richter, casa se ridică de la pământ, iar telescoapele şi arcurile preiau undele seismice. Ar putea fi invenţia care ar schimba modul de percepere a cutremurelor, mai ales că locuinţa nu costă mai mult decât una obişnuită, cu temelie. Prototipul urmează a fi realizat anul acesta de o firmă de construcţii din Brăila. A văzut un camion dansând pe arcuri

Profesorul Alexandru Stănilă a muncit ani de-a rândul până a reuşit să îşi perfecţioneze creaţia. Ideea i-a venit în timpul cutremurului din 1977, când a văzut cu ochii lui cum se prăbuşesc clădiri întregi. "Eram pe şantier şi am văzut cum undele seismice făceau să danseze un camion plin cu beton. La sfârşit, maşina a rămas în picioare, în timp ce clădirile se prăbuşeau. Mi-am dat seama că suspensiile sunt cele care îl menţin aşa şi mi-am spus că şi casele ar trebui construite la fel", îşi aminteşte profesorul ieşean.

"Practic, această casă este proiectată ca să reziste oricărui tip de cutremur. La un seism care depăşeşte 6 grade pe scara Richter, casa se ridică de la sol, iar undele sunt preluate de sistemul de telescoape şi arcuri. Casa dansează în aer, iar, după ce seismul trece, se reaşează pe pământ", explică profesorul Stănilă. Te zgâlţâie, dar nu cade

Ideea este genială şi banală în acelaşi timp. Casa nu are temelie, ci patru picioare scurte din beton. Fiecare picior are un sistem de trei telescoape şi arcuri pe care se aşează un pilon metalic. Cele patru piloane se unesc la vârf, formând un schelet piramidal. "Structura metalică este îmbrăcată în produse prefabricate. E ca o rulotă care merge prin gropi. Se clatină, te zguduie puţin, dar nu te dă cu capul de pereţi", spune profesorul. Foarte important este faptul că o asemenea casă nu costă mai mult decât una obişnuită, în jur de 500 euro/mp. "Oamenii s-ar simţi în siguranţă, dispare teama de cutremur. Totul e să fie receptivi la nou", mai precizează inventatorul. DAUNE DE 1,65 MILIARDE EURO

Un cutremur ar înghiţi piaţa asigurărilor Potrivit calculelor făcute de specialiştii PAID şi de un broker independent folosind metoda Risk Management System, un cutrem similar celui din 1977 ar aduce asigurătorilor din România pagube de 1,65 miliarde de euro, valoarea întregii pieţe fiind de două miliarde de euro. Cele un milion de locuinţe care ar fi distruse de un cutremur de 7,2 grade presupun pagube de două miliarde de euro. În România, însă, doar jumătate din locuinţe sunt asigurate.

Potrivit lui Marius Bulugea, director al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), în cutremurul din 4 martie 1977,5% din locuinţele din România au înregistrat daune totale. Astfel, 35.000 de locuinţe au fost distruse şi alte 700.000 de locuinţe au necesitat reparaţii, iar totalitatea daunelor au fost de două miliarde de dolari, adică 1,52 miliarde de euro. Potrivit simulărilor făcute de PAID, în urma unui cutremur de această amploare, 44.600 de case din întreaga ţară ar fi avariate complet, deci ar necesita daune totale, şi alte un milion de locuinţe ar fi afectate. Daunele totale ar fi de 1,65 miliarde euro. (Gabriela Ţinteanu)

TOPUL REZISTENŢEI

Blocurile tip "cutii de chibrituri", cele mai sigure

Blocurile româneşti cunosc, spun ur­ba­niş­tii, patru etape de rezistenţă a construc­ţiilor. Sunt blocurile construite până 1962, în care proiectanţii nu îşi puneau problema seismică. Acestea sunt cele mai afectate de cutremure.

Următorii 15 ani aduc clădiri ceva mai stabile. "În perioada 1962–1977 s-a construit după reguli de rezistenţă seismică, însă, nu erau respectate cu stricteţe. Abia după 1977 s-au edificat cele mai bune blocuri", explică arhitectul Radu Radosalv. În cinci ani s-au predat la cheie un milion de apartamente. Locuinţe confort redus, cu camere foarte mici, supranumite în popor "cutii de chibrituri". Pereţii erau din plăci de beton. Acestea rămân cele mai sigure locuinţe de masă.

1977. Cutremurul a fost momentul de cotitură în construcţiile din România FOTO: AGERPRES