Evenimentul Zilei > International > A murit unul dintre cei mai mari torționari. Acuzat de răpiri, tortură şi crime, a spus fără regrete „Aş ucide din nou”
A murit unul dintre cei mai mari torționari. Acuzat de răpiri, tortură şi crime, a spus fără regrete „Aş ucide din nou”

A murit unul dintre cei mai mari torționari. Acuzat de răpiri, tortură şi crime, a spus fără regrete „Aş ucide din nou”

Unul dintre cele mai emblematici torţionari ai dictaturii argentiniene (1976-1983), Miguel Etchecolatz, condamnat de nouă ori la închisoare pe viaţă, a murit sâmbătă la vârsta de 93 de ani, au anunţat organizaţii de apărare a drepturilor omului. Fost şef adjunct al poliţiei din provincia Buenos Aires, Miguel Etchecolatz a condus aproximativ 20 de lagăre de tortură, unde mii de persoane au fost ucise după ce au fost răpite.

Fostul șef al poliției Miguel Osvaldo Etchecolatz, condamnat de nouă ori la închisoare pe viață pentru crime împotriva umanității comise în timpul ultimei dictaturi din Argentina (1976-1983), a murit astăzi, la vârsta de 93 de ani.

Etchecolatz, una dintre cele mai vizibile fețe ale cruzimii desfășurate în timpul guvernului de facto, a murit într-o clinică din orașul San Miguel din Buenos Aires, unde a fost internat sub custodia poliției.

În toate procesele a fost acuzat de cazuri de răpiri, acte de tortură şi crime

Miguel Etchecolatz a fost condamnat în mai de un tribunal din La Plata (60 km sud de Buenos Aires) pentru sechestrarea şi torturarea a şapte persoane şi pentru asasinarea a patru dintre ele, fapte care au avut loc în 1976 la centrul de detenţie clandestin din La Plata. A fost a noua pedeapsă cu închisoarea pe viaţă pronunţată împotriva lui Etchecolatz, care era închis la Ezeiza, la sud de Buenos Aires, şi care a urmărit verdictul de la distanţă, spitalizat din cauza unui acces de febră.

Fostul torţionar a fost condamnat anterior la închisoare pe viaţă la sfârşitul lui 2020, la finalul unui proces de doi ani alături de alţi zece acuzaţi, în legătură cu 84 de cazuri de răpiri, acte de tortură şi crime.

Etchecolatz a fost director de investigații ale poliției din provincia Buenos Aires între martie 1976 și sfârșitul anului 1977, funcție din care a coordonat forțele operaționale represive în douăzeci de centre de detenție clandestine. El a mai fost condamnat pentru răpirea și uciderea studenților care au fost victime ale așa-numitei „Noapte a creioanelor” și pentru însușirea de minori.

Printre cei răpiți s-a numărat și Jorge Julio López, un zidar care a supraviețuit captivității în timpul dictaturii și care a dispărut în 2006 după ce a depus mărturie într-un proces împotriva Etchecolatz pentru un dosar în care fostul polițist a fost condamnat la închisoare pe viață.

Etchecolatz : Am fost nevoit să ucid, iar dacă ar fi să o fac din nou, aş face-o

López este dispărut, fapt pe care familia sa și organizațiile pentru drepturile omului îl atribuie lui Etchecolatz. În 2014, când o instanță a citit sentința împotriva lui și a paisprezece foști soldați pentru crime împotriva umanității comise în centrul clandestin La Cacha,

Etchecolatz avea în mâini o hârtie pe care scria numele Jorge Julio López (foto), moment în care a provocat destulă agitație. Nu a avut niciodată un cuvânt pentru dispăruţi, şi-a exprimat regretul deputata şi activista de stânga Myriam Bregman.

Sursa foto: esumenlatinoamericano.org.

Murió el genocida Miguel Etchecolatz preso a los 93 años -

Din cauza postului pe care îl ocupam, am fost nevoit să ucid, iar dacă ar fi să o fac din nou, aş face-o, a spus el în timpul unuia dintre numeroasele sale procese.

Conform organismelor de apărare a drepturilor omului, circa 30.000 de persoane au dispărut sub dictatură. De la reluarea proceselor dictaturii la mijlocul anilor 2000, după peste un deceniu de măsuri şi legi de amnistie extrem de controversate, aproximativ 1.060 de persoane au fost condamnate pentru crime împotriva umanităţii, scrie argentina.detailzero.com.